Doi comisari europeni prevăd o accentuare a redresării economice în Europa în 2014

Sfârşitul de an este un moment bun pentru a face bilanţul şi, în timp ce 2013 este pe cale să se încheie, se poate spune că acesta a fost anul în care Uniunea Europeană a început să iasă din recesiune. Se pot observa primele semne de reluare a creşterii economice, încă slabe, dar în mod clar perceptibile. Deşi este clar că această perioadă este încă dureroasă pentru numeroşi europeni, ei au, în zorii noului an, mai multe motive de a recâştiga încrederea şi curajul, scriu Viviane Reding, comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, şi Olli Rehn, comisar pentru afaceri economice şi financiare, ambii vicepreşedinţi ai Comisiei Europene, într-un articol comun publicat săptămâna aceasta în ediţia electronică franceză a Huffington Post.

Recent, mulţi evocau un real pericol al destrămării zonei euro. În realitate, ţările care folosesc moneda unică nu sunt mai puţine şi, începând cu 1 ianuarie 2014, vor fi chiar mai multe cu una, deoarece Letonia va deveni cea de-a 18-a ţară care adoptă moneda comună. În urmă cu doi ani, Letonia ieşea, nu fără eforturi, dintr-o foarte profundă recesiune, cu ajutorul unui program de asistenţă comună UE-FMI. Astăzi, este ţara care înregistrează creşterea economică cea mai rapidă din UE.

O altă ţară care iese dintr-o fază de adaptare foarte dificilă este Irlanda. Programul de sprijin pe trei ani a ajuns la final la 15 decembrie, ţara declarând fără ezitare război cauzelor prăbuşirii catastrofale a sectorului său bancar şi a pieţei sale imobiliare în 2008. Astfel, din 2007, numărul locurilor de muncă create în Irlanda a crescut cel mai rapid în trimestrul al treilea din acest an.

Exemplele Letoniei şi Irlandei sunt foarte semnificative. Ele demonstrează că strategia aleasă de Europa pentru a depăşi criza este eficientă. Această strategie constă, în esenţă, în a dovedi o mai mare solidaritate în schimbul unei mai mari solidităţi. Statele membre care au dificultăţi financiare au primit sprijin din partea altor state membre, dar acest sprijin este condiţionat de un angajament serios din partea statelor beneficiare că remediază dezechilibrele acumulate, pun în aplicare reforme şi plasează finanţele publice pentru un traseu sustenabil.

Acest proces a fost şi continuă să fie foarte dureros pentru o bună parte din europeni. Cu toate acestea, sprijinul Europei a ajutat ca impactul crizei în ţări precum Grecia sau Portugalia să fie mult mai puţin violent şi dureros decât ar fi fost altfel.

Există, de asemenea, semne încurajatoare şi în alte părţi în Europa. În Spania, programul de ajutor financiar ajunge la scadenţă la 23 ianuarie. Sectorul bancar este în curs de restructurare şi importante reforme economice creează condiţiile pentru o reluare durabilă a creşterii economice şi pentru crearea de locuri de muncă.

În plan mai general, din vară, o relansare economică este în curs în Europa şi noi sperăm că se va accelera anul viitor, apreciază cei doi comisari europeni. Ultimele cifre referitoare la şomaj arată că tendinţa se inversează şi este încurajator să constatăm că ratele de creştere a locurilor de muncă cele mai ridicate din Europa în al treilea trimestru s-au înregistrat în Irlanda şi Portugalia.

Previziunile Casandrei au fost dezminţite. Cu toate acestea, cu siguranţă nu putem pretinde victoria deoarece, într-o mare parte a Europei, şomajul rămâne la un nivel inacceptabil, recunosc Viviane Reding şi Olli Rehn.

Pentru a ieşi din criză mai puternici, sunt de părere oficialii UE, trebuie să fie urmate trei căi.

În primul rând, Europa trebuie să-şi continue reformele structurale pentru a crea condiţiile pentru a beneficia de avantajele comerţului liber, a creşte productivitatea şi a favoriza inovarea şi, astfel, să menţină niveluri ridicate de prosperitate economică şi de bunăstare socială.

În al doilea rând, Europa trebuie să dispună de un sistem bancar care funcţionează bine, pentru a putea susţine investiţiile şi finanţa schimbările structurale necesare. Eforturile depuse în prezent în această privinţă constau în înfiinţarea uniunii bancare a Europei, care va garanta soliditatea băncilor şi va servi economiei europene pentru a sprijini creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

În al treilea rând, continuă Reding şi Rehn, trebuie să existe un cadru propice unei politici economice şi bugetare la nivel european. În această toamnă, examinând pentru prima dată proiectele planurilor bugetare ale ţărilor din zona euro pentru anul 2014, Comisia a făcut un pas important în ceea ce priveşte coordonarea politicilor economice. De asemenea, au fost folosite cu înţelepciune şi alte instrumente care au fost instituite de la începutul crizei pentru a coordona reformele economice, scriu cei doi comisari, dând exemplul Sloveniei: acum opt luni, Comisia a semnalat că ţara trebuia să-şi pună urgent în ordine finanţele publice şi să rezolve anumite probleme în sectorul său financiar. În noiembrie, executivul comunitar a ajuns la concluzia că planul bugetar pentru 2014 este în conformitate cu normele UE şi rezultatul testelor de stres pentru băncile slovene a confirmat că ţara poate continua restructurarea sectorului său bancar fără ajutor financiar.

Pe scurt, eforturile depuse de europeni pentru a depăşi criza sunt toate încununate de succes, dar acest lucru nu trebuie să ne mulţumească, pentru că mai sunt multe de făcut, avem în faţă alegeri dificile, trebuie să perseverăm, dar, dacă rămânem pe calea reformei, Europa poate să înregistreze o accentuare a redresării sale economice în cursul anului viitor.