Dificultăţile economice radicalizează Croaţia

Primul semestru al Croaţiei în cadrul Uniunii Europene, la care a aderat ca cel de-al 28-lea membru în luna iulie, a fost marcat de un şir de paşi greşiţi pe fondul unei crize economice persistente care a încurajat tendinţele extremiste, comentează vineri AFP.

Guvernul de centru-stânga al premierului Zoran Milanovic nu a reformat încă sectorul administraţiei publice, cu prea mulţi angajaţi şi ineficient, ce ar putea reduce cheltuielile bugetare. El nu a reuşit nici să atragă noi investitori străini. Astfel, licitaţia pentru vânzarea companiei aeriene naţionale Croatia Airlines unui 'partener strategic' a rămas fără răspuns.

'Nu doar că situaţia economică este proastă, dar nu există nicio dovadă care să arate că ar putea fi îmbunătăţită', a declarat pentru AFP analistul politic Berto Salaj.

Potrivit unei previziuni a Bruxellesului, economia croată, puternic dependentă de turism, s-ar putea contracta cu 0,7% în 2013, înregistrând astfel un rezultat negativ pentru al cincilea an consecutiv. Rata şomajului în Croaţia, una dintre cele mai sărace ţări din UE, este de aproximativ 20% şi atinge 53% în rândul tinerilor cu vârste sub 25 de ani. Numai Grecia şi Spania stau mai prost la aceste capitole.

La acest tablou economic sumbru se adaugă gafe surprinzătoare ale ultimului venit în sânul blocului european. Cu numai trei zile înainte de aderarea la UE la 1 iulie, parlamentul croat a decis să limiteze domeniul mandatului de arestare european şi să îl aplice doar pentru delicte comise după august 2002.

Guvernul a fost acuzat că a vrut să împiedice extrădarea în Germania a unui fost responsabil al serviciilor secrete iugoslave, Josip Perkovic, suspectat de implicare în uciderea unui disident croat, Stjepan Djurekovic, în 1983, în apropiere de Munchen.

Sub presiunea Bruxellesului, care ameninţa Croaţia cu sancţiuni şi cu suspendarea vărsării de fonduri europene atât de preţioase în lupta sa pentru a depăşi criza economică, Zagrebul a intrat în marşarier la sfârşitul lunii august.

La începutul lui decembrie, croaţii au votat în favoarea unei revizuiri a Constituţiei care să interzică căsătoria între homosexuali, în cadrul unui referendum cerut de ONG-uri conservatoare, susţinute de puternica Biserică Catolică. Aproape 90% din cei 4,2 milioane de locuitori ai Croaţiei sunt catolici.

Guvernul, nerăbdător să-şi ţină promisiunea de a garanta mai multe drepturi tuturor cetăţenilor, a prezentat câteva zile mai târziu un proiect de lege privind drepturile homosexualilor care trăiesc în cuplu, vizând să uniformizeze drepturile uniunilor homosexuale şi heterosexuale, cu excepţia adoptării de copii.

Cu câteva săptămâni înainte de acest referendum, sloganuri pro-naziste scandate de fani croaţi şi de apărătorul echipei naţionale Josip Simunic au întunecat sărbătorirea calificării Croaţiei la Mondialul din 2014. FIFA a suspendat zece meciuri, ceea ce a privat-o practic de participarea la Cupa Mondială.

Dar ultima gafă a intervenit după referendumul cu privire la căsătoria între homosexuali. Aproximativ 650.000 de croaţi, adică un număr suficient, au semnat o petiţie, la cererea unor foşti combatanţi din timpul conflictului croato-sârb (1991-1995), pentru a cere organizarea unui referendum vizând reducerea drepturilor minorităţii sârbe.

În cadrul acestei iniţiative denunţate de guvern, o minoritate îşi va putea utiliza limba maternă şi alfabetul doar în regiunile unde ea reprezintă cel puţin 50% din populaţie. Obiectivul este de a împiedica prezenţa oficială a alfabetului chirilic - utilizat de sârbi - la Vukovar, oraş distrus de forţele sârbe în timpul conflictului. Sârbii, cea mai importantă minoritate din Croaţia, reprezintă aproximativ 4% din populaţie.

Croaţia s-a prezentat ca un partener necredibil, infantil şi rău al UE, a estimat analistul Jelena Lovric, rezumând aceşti paşi greşiţi. În opinia lui Salaj, criza economică 'favorizează extremismul şi radicalismul ca peste tot în Europa'. Croaţia se află la periferia UE. Ea este exemplul tipic al unei ţări post-comuniste care s-a trezit pierdută în mijlocul unei crize pe care nu ştie cum s-o gestioneze, a comentat şi analistul Srecko Horvat.