Documentar despre romanii din Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea contestatului Tratat bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa aduca la indeplinire prevederile acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prevalandu-se de situatia economica dificila, conducerea de la Kiev si autoritatile regionale aduc in prim-planul atentiei populatiei insuficienta resurselor financiare, prin care motiveaza inoportunitatea angajarii unor cheltuieli necesare sustinerii materiale a initiativelor de revitalizare culturala, educationala si religioasa, cu specific romanesc, in localitatile cu pondere majoritara a etnicilor romani.

- Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu se aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale practicii politice fata de minoritati.

In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist ucrainean, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati.

- In ansamblul ei, dar mai ales in mediul rural, comunitatea romaneasca se confrunta cu o criza economico-financiara de amploare, cu repercusiuni majore in plan social, spiritual si cultural. Pe fondul general al recesiunii economice, comunitatile romanesti din Ucraina nu beneficiaza de sprijin pentru editarea de manuale si literatura in limba romana, protectia si intretinerea monumentelor istorice si culturale, pregatirea de cadre, conservarea, afirmarea si dezvoltarea culturii proprii, retrocedarea institutiilor si cladirilor care au apartinut romanilor etc.

- In acest context social-economic, s-a estompat interesul majoritatii etnicilor romani fata de activitatile societatilor si asociatiilor culturale, care isi propun promovarea traditiei si specificului romanesc. Acestea, confruntate cu greutati materiale si financiare, nu reusesc sa polarizeze atentia co-nationalilor, micsorandu-si progresiv aderenta in randul populatiei de conditie mijlocie si sub-medie, care reprezinta segmentul majoritar mai ales in localitatile rurale.

Deosebit de "sensibile” la aspiratiile romanilor din Bucovina de Nord, tinutul Hertei, Transcarpatia si Basarabia de Sud, problematica ce implica si reabordarea raptului teritorial din 1940, autoritatile centrale si locale supravegheaza atent actiunile desfasurate de societatile si asociatiile cu caracter cultural, precum si publicatiile editate de acestea, eludand prevederile Tratatului politic bilateral.

Procesul de renastere nationala a etnicilor romani, care luase avant in perioada 1991-1992, a fost stopat de oficialitati printr-un complex de masuri legislative si administrative, de natura sa asigure un control riguros asupra activitatii comunitatilor romanesti din Ucraina.

Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand, in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste.

Ca urmare a propriilor slabiciuni, a conflictelor dintre personalitati, a lipsei resurselor materiale si financiare, activitatea de aparare a drepturilor si intereselor comunitatilor romanesti din Ucraina este limitata, slab organizata, neunitara si haotica.

- Cea mai mare parte a bibliotecilor si institutiilor de cultura se afla in imposibilitatea de a sustine financiar organizarea si desfasurarea activitatilor pentru care au fost create.

- Presa scrisa in limba romana traverseaza o perioada dificila, derivata nemijlocit din starea economico-sociala precara a populatiei romanesti din regiune. Toate ziarele si publicatiile in limba romana sunt tiparite intr-un tiraj redus, marindu-se si intervalul de aparitie la editii saptamanale, bilunare si lunare. Pentru a se mentine, unele publicatii in limba romana apar ca suplimente ale ziarelor ucrainene.

- Programele televiziunii ucrainene centrale nu includ emisiuni speciale, difuzate in limba materna, destinate minoritatii romanesti. Posturile de televiziune din Cernauti, Odessa si Ujgorod, precum si cele de radio din Cernauti si Ujgorod, transmit saptamanal emisiuni in limba romana, cu o durata de 45 minute, dar continutul editorial al emisiunilor este controlat.

- Inscriptionarea institutiilor publice, a sediilor administrativ-teritoriale si a localitatilor este realizata exclusiv in limba ucraineana chiar si in comunele cu compozitie aproape unitara a populatiei romanesti. Sistemul de afisare bilingv este utilizat numai in inscrisurile si anunturile de utilitate publica expuse la avizierele de interior ale institutiilor, insa varianta in limba romana este redactata in grafia chirilica.

- In plan confesional, parohiile din localitatile unde populatia romana este majoritara se pronunta pentru mentinerea jurisdictiei canonice a Mitropoliei ucrainene afiliate la Patriarhia Rusa. Decizia romanilor este argumentata prin faptul ca apartenenta la Biserica Ortodoxa Rusa le-a fost impusa de ocupatia sovietica, pe cand trecerea in subordinea Patriarhiei de la Kiev ar constitui un element de optiune, ce ar anula o posibila intentie de schimbare viitoare a statutului prin intrarea sub jurisdictia Patriarhiei Romane.

- Anul 1998 a marcat agravarea situatiei invatamantului si scolilor nationale, implicit si ale comunitatilor romanesti, ca urmare a tentativelor autoritatilor ucrainene de a limita, pana la desfiintare, educatia in limba materna.

Prin Dispozitia nr. 33/03.02.1998 a Ministerului invatamantu-lui, in scolile minoritatilor nationale din Ucraina au fost anulate exame-nele de absolvire la limba materna si literatura nationala (decizia de a mentine sau nu examenele respective fiind lasata la discretia organelor de invatamant regionale), ceea ce inseamna ca examenele de admitere la institutii de invatamant superior vor fi sustinute numai in limba ucraineana, blocandu-se astfel calea absolventilor romani spre o diploma universitara si constituind, totodata, un nou pas spre lichidarea treptata a scolilor romanesti.

- La 01.08.1998 a fost lansata a patra varianta a proiectului de lege cu titlul "Conceptia despre invatamantul minoritatilor nationale in Ucraina”, elaborat de Ministerul invatamantului (Directia Generala pentru invatamantul Mediu de Cultura Generala) si Academia de Stiinte Pedagogice (Institutul pentru continutul si metodele de invatamant) ce urmeaza a fi supus votului Radei Supreme. Acesta prevede ca "in institutiile de invatamant general, in procesul studierii in limba materna a bazelor stiintelor, este obligatorie traducerea notiunilor si termenilor in limba ucraineana. In scolile si clasele cu predare in limbile minoritatilor nationale, incepand cu clasa a patra, se aplica predarea in doua limbi sau trecerea treptata la predarea tuturor disciplinelor in limba ucraineana”, stabilindu-se ca initial in limba de stat se vor preda nu mai putin de 40% din obiectele de studiu, fara a se impune o limita superioara.

- In consecinta, chiar daca scolile romanesti sunt lasate sa supravietuiasca, in viitorul apropiat se estimeaza reducerea progresiva a numarului claselor si scolilor in limba materna si, implicit, a vorbitorilor de limba romana in teritorii romanesti istorice, desi "Conceptia despre invatamantul minoritatilor nationale in Ucraina” contravine articolelor 1, 3, 8, 9, 11, 15, 22, 24, 53 din Constitutia Ucrainei, articolului 6 al legii "Despre minoritatile nationale in Ucraina” si altor reglementari interne si internationale.

Spre deosebire de Bucovina de nord, situatia scolilor romanesti din Basarabia de Sud este mai dificila ca urmare a faptului ca, inca din perioada sovietica, romanii care traiesc in regiunea Odessa au fost recenzati sub denumirea de moldoveni, autoritatile ucrainene perpetuand si incurajand aceasta confuzie. Ca urmare, din initiativa organelor scolare locale, dar si a unor societati romanesti din regiune ("Asociatia National-Culturala a Moldovenilor”, condusa de Anatol Fetescu recent promovat de regimul Iuscenko) controlate de autoritatile ucrainene, se preconizeaza trecerea scolilor la studierea in "limba moldoveneasca”. In fapt, aceasta pozitie a fost initiata chiar de Rada Suprema a Ucrainei, care a inclus, la sfarsitul anului 1997, limba moldoveneasca, alaturi de limba romana, in numarul celor zece limbi asupra carora au incidenta prevederile "Cartei europene a limbilor regionale sau limbilor minoritatilor nationale”.

- Aspiratiile tinerilor de origine romana de a-si efectua studiile in Romania este privita cu ostilitate de oficialii de la Kiev. Desi exista un protocol romano-ucrainean in acest domeniu, elevii si studentii romani sunt amenintati ca diplomele obtinute in tara noastra nu vor fi recunoscute dupa intoarcerea in Ucraina. Cu toate ca multi dintre acestia au absolvit cu calificative maxime, sunt discriminati in obtinerea unui loc de munca pe motivul ca au urmat un sistem de invatamant diferit de cel local. Din aceasta cauza, multi parinti ezita sau refuza frecventarea scolilor in limba romana, precum si trimiterea copiilor pentru continuarea studiilor in Romania. La aeasta se adauga lipsa de interes a autoritatilor romane competente care in anul scolar 2005-2006 pentru prima oara dupa 1990 nu au mai adus studenti romani din Ucraina la studii.

Comunitatile romanesti din actuala Ucraina, ramase in afara teritoriului Romaniei dupa cel de-al doilea razboi mondial, locuiesc compact in:

- regiunea Cernauti, care cuprinde Nordul Bucovinei, Tinutul Hertei si fostul judet Hotin;

- regiunea Odessa, indeosebi in raioanele Ismail, Reni, Chilia si Cetatea Alba;

- regiunea Transcarpatia, in raioanele Teacev si Rahovo.

In spatiul dintre Nistru si Bug, romanii locuiesc in regiunile Herson, Kirovograd si Nikolaev si, la est de Bug, in regiunile Donetk, Dnepropetrovsk, Crimeea si Lugansk.

Conform recensamantului din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni” si 135.000 romani.

Populatia romaneasca predomina in trecut, ca populatie autohtona, in Bucovina de Nord si Basarabia de Sud. In prezent, prin deznationalizare si genocid in perioadele imperiului rus si Uniunii Sovietice si Ucrainei, populatia romaneasca a devenit minoritara.

Etnicii romani care traiesc in jurul Bugului provin din romanii ardeleni dusi cu doua secole in urma in stepa pustie din Tavrida, ca osteni impotriva navalirilor tatare. Autoritatile romane nu s-au interesat niciodata de ei.

Anul 2005 a fost un an extrem de dificil pentru asociatiile romanesti din Ucraina, finantarea lor de catre MAE-DRRP, fiind amanata pana catre sfarsitul anului cand unele proiecte au primit finantare partiala.