Dobrovie: România trebuie să se poziţioneze ferm alături de nucleul dur al UE

Într-un moment crucial pentru viitorul UE, Tăriceanu şi Ponta folosesc UE ca pe o sperietoare şi încearcă să orienteze România către ţările grupului de la Vişegrad, care nu arată solidaritate în cadrul Uniunii şi sunt în plin derapaj de la statul de drept. Ori România trebuie să se poziţioneze ferm alături de nucleul dur al Uniunii, de motorul franco-german, şi să-şi întărească relaţiile bilaterale cu aceste state, a declarat marţi, în Parlament, deputatul USR Matei Dobrovie, expunând poziţia formaţiunii din care face parte.

Lideri ai PSD şi ALDE folosesc Europa cu două viteze, susţinută de Jean-Marc Ayrault, ministrul de Externe al Franţei şi omologul german, Sigmar Gabriel, ca pe o sperietoare. Liviu Dragnea a afirmat că România riscă să nu aibă un statut egal cu cel al altor membrii ai UE şi a făcut un apel la unitate şi consens naţional. Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu au recomandat plasarea României alături de statele Grupului de la Vişegrad, pe motiv că va fi defavorizată de Germania şi Franţa, care îi vor tăia fondurile europene sau îi vor lăsa firmiturile", a declarat Dobrovie în plen.

Deputatul a reamintit că în fapt UE a avut întotdeauna cel puţin două viteze - statele fondatoare cu economii foarte bine dezvoltate (de exemplu Germania şi Franţa au PIB-uri de 5-6 ori mai mari decât cel al României) şi membrii din Europa de Est, care nu au performat la fel de bine. La rândul său, estul UE are şi el mai multe viteze – zona euro, spaţiul Schengen, statele care au aderat condiţionat (acceptând mecanisme de cooperare şi verificare - MCV).

Pe de altă parte, România, deşi are obligaţia de a se alătura zonei euro prin Tratatul de aderare, nu a pregătit acest proces şi, în prezent, nu mai are stabilit niciun termen pentru aderare, lăsând la o parte faptul că la momentul actual şi dacă ar fi primită nu ar face faţă concurenţei din eurozonă.

În consecinţă, "degeaba ne lamentăm că nu vrem să fim cetăţeni de mâna a doua, căci deocamdată aceasta este o stare de fapt, România nefiind primită în spaţiul Schengen, deşi în acest caz îndeplineşte criteriile tehnice, din motive politice", a susţinut Dobrovie.

Deputatul a mai reamintit, de asemenea, că România nu a fost capabilă să absoarbă fondurile europene puse la dispoziţie de Bruxelles, că proiectele tinerilor experţi, decidenţi sau politicieni care ar fi putut avea o contribuţie reală la creşterea rolului ţării noastre în UE nu au fost încurajate, politicienii români preferând să rămână cu "politici reactive şi un discurs fad care foloseşte excesiv referirile la poziţia geografică sau situaţia geopolitică, fără a oferi soluţii concrete."

Sigur că ne dorim ca UE să rămână unită, puternică şi solidară, dar nu putem ignora faptul că ultimele crize au arătat că lucrurile stau exact invers. Tocmai statele din grupul de la Vişegrad care avertizează împotriva dezintegrării UE sunt cele care s-au opus cotelor obligatorii ale Bruxelles-ului privind redistribuirea migranţilor pe teritoriul UE şi care nu arată nicio solidaritate cu alte state membre. Paradoxal Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia cer să aibă dreptul să participe, sau măcar să influenţeze deciziile luate de eurozonă, şi în general egalitate, dar tot ele refuză să pună în aplicare deciziile luate în comun care nu le convin. În plus, Polonia şi Ungaria au înregistrat derapaje grave care le îndreaptă către regimuri autoritare", atrage atenţia deputatul.

Aşa cum am precizat foarte clar în programul USR, România trebuie să se poziţioneze ferm în viziunea noastră alături de nucleul dur al Uniunii, de motorul franco-german, şi să-şi întărească relaţiile bilaterale cu aceste state. De noi depinde ce viteză vom avea în cadrul UE, aşa că nu trebuie să ne concentrăm doar pe ce fac ceilalţi, ci şi pe ce putem face noi pentru a rămâne legaţi de nucleu.

USR a iniţiat consultări cu specialişti români renumiţi în domeniul politicii externe şi în viitorul apropiat va supune dezbaterii publice iniţiative şi politici menite să aducă contribuţii reale pentru România în cadrul UE. Un prim demers în acest sens va fi o analiză a scenariilor prezentate în whitepaper-ul lansat de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Vom arăta ce impact ar avea fiecare dintre ele pentru ţara noastră, ce avantaje şi dezavantaje implică acestea", a concluzionat Dobrovie.