DNA arată cum opera reţeaua judecătorului Stan Mustaţă

Judecătorul Stan Mustaţă şi grefiera Mariana Curea, de la Curtea de Apel Bucureşti, au fost arestaţi, în noaptea de marţi spre miercuri, pentru 30 de zile, în dosarul privind trafic de influenţă pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze. Decizia nu este definitivă, fiind contestată de avocaţii apărării la instanţa supremă. Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat modul în care opera reţeaua judecătorului Stan Mustaţă.

DNA îl acuză pe Stan Mustaţă, judecător la Secţia a II-a penală, de săvârşirea mai multor infracţiuni, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, precum şi şase infracţiuni de luare de mită şi o infracţiune de trafic de influenţă.

Magistratul ar fi pretins, în mai multe rânduri, de la diferite persoane condamnate sau inculpate în diverse dosare penale sume de bani care nu au fost particularizate sub aspectul cuantumului. În dosar sunt acuzate alte trei persoane, care potrivit procurorilor DNA, se ocupau de intermedierea mitei: Mariana Curea, grefier la Curtea de Apel Bucureşti, Ion Boraciu şi Florian Alexandru.

„În cauză, există date şi probe din care rezultă indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul anului 2013, Mustaţă Stan, Boraciu Ion şi Alexandru Florian au constituit un grup infracţional organizat, gruparea fiind sprijinită de Curea Mariana, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale. În acest context, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile”, reiese dintr-un comunicat de presă remis de DNA.

Practic, fiecare din membrii grupării avea anumite sarcini specifice, se coordonau, şi urmăreau acelaşi scop, respectiv obţinerea de foloase prin comiterea unor infracţiuni de corupţie. Procurorii DNA au înregistrat convorbiri telefonice şi ambientale care scot la iveală faptul că magistratul căuta clienţi, punându-şi colegii din gruparea infracţională să-i contacteze viitorii „clienţi” pentru a aranja diverse soluţii favorabile cu aceştia în schimbul unor sume de bani.

Contactarea viitorilor „clienţi”

Din referatul cu propunere de arestare preventivă aflăm detalii cu privire la modul în care Mustaţă şi complicii săi îşi găseau „clienţii”. Într-un capitol distinct, DNA analizează comiterea infracţiunii de folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, de către grefiera Mariana Curea şi judecătorul Mustaţă.

Din convorbirile purtate în mediul ambiental, Stan Mustaţă, în contextul în care analiza dosarele penale aflate pe lista de şedinţă a completelor din care făcea parte, le solicita inculpaţilor Ion Boraciu şi Florian Alexandru să noteze numele, prenumele şi adresa subiecţilor procesuali, în vederea contactării acestora pentru a le prezenta oportunitatea unei soluţionări mai favorabile.

Procurorii susţin că de, la astfel de analize, nu era exclus niciun dosar, ceea ce reflectă faptul că exista disponibilitatea de a pretinde mită indiferent de gravitatea infracţinilor din acele dosare.

Banii erau încasaţi de unul din membrii grupului care avea legătură cu cei care cumpărau influenţa, iar sumele erau împărţite între inculpaţi.

Potrivit DNA, Stan Mustaţă şi Curea Mariana au vorbit uneori despre planificarea judecătorilor în şedinţele de judecată şi despre compunerea completelor. Mustaţă Stan şi Curea Mariana au menţionat ocazional numele unor judecători care urmau să facă parte din anumite complete, faptul că un anumit judecător urma sa intre în concediu şi alte astfel de informaţii.

Un exemplu: Cazul Rapiţă şi „Meme” Stoica

Stan Mustaţă îşi negocia tarifele în toaleta unui apartament din Bucuresti, purtând discuţiile în timp ce trăgea apa la WC, sau cu robineţii la cadă deschişi, pentru a evita eventualele interceptări, lucru care nu a avut însă efectul scontat.

Pe 15 aprilie şi 16 aprilie, Stan Mustaţă, Boraciu Ion şi Alexandru Florian au discutat în grupul sanitar al imobilului situat în Bucureşti, şos. Colentina, despre dosarul în care era vizat numitul Rapiţă Petre.

Judecătorul Mustaţă a dictat adresa condamnatului Rapiţă Petre şi i-a cerut lui Florian Alexandru să se intereseze de acesta, adăugând că poate să dispună singur soluţia favorabilă, în complet unic: „Şi sunt singur. Are asta, cum îi spune? Aplicarea legii penale mai favorabile”. În momentul în care Ion Boraciu s-a interesat cu privire la cuantumul pedepsei, Mustaţă i-a replicat: „Are, are şase ani. Şi i-a dat cinci. Şi el vrea …[neinteligibil]…, i-a dat trei …[neinteligibil]… Eu pot să resping la parchet. Şi să o las aşa. El n-a făcut …[neinteligibil]…”.

În referatul procurorilor DNA apar detalii şi despre cazul lui Mihai Stoica, condamnat în dosarul Transferurilor. În cadrul unei convorbirii în mediul ambiental la 7 aprilie, Stan Mustaţă a susţinut că deşi i-a admis în principiu contestaţia în anulare a lui „Meme” Stoica, totuşi o va respinge pe fond: „Şi la Meme? la Meme? Nelu, Nelu, la Meme? I-am admis în principiu, că se admite. Până pe 16, spune-i: „Bă, ţi-am zis că de admis în principiu, mă obligă legea, da’ mai departe o …[cuvânt obscen]…. Pe lege, …[neinteligibil]…, să fiu al dracu’”.

Ion Boraciu l-a întrebat dacă se mai putea rezolva totuşi cererea: „Nu mai poţi s-o rezolvi?”. Acesta a replicat: „Ba da. Pe 16”. Când a aflat că avocata lui Meme Stoica este prietenă cu Boraciu Ion, magistratul i-a cerut acestuia să o contacteze: „Zi-i ei sa sc…”. Când Boraciu i-a explicat că Mihai Stoica credea că hotărârea favorabilă era întemeiată, acesta s-a enervat: „Fir-ar mama ei a dracu’! Băga-şi-ar …[cuvânt obscen]… !”.

Şi cazurile continuă..

Potrivit hotnews.ro, judecătorul Stan Mustaţă a cerut bani şi în alte dosare: la data de 11 aprilie 2014, prin intermediul lui Ion Boraciu şi Florian Alexandru, în vederea pronunţării unei soluţii de punere în libertate a unui inculpat, prin admiterea contestaţiei formulate de acesta impotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Bucureşti la 26 martie 2014 (respingerea cererii de înlocuire a arestării preventive cu masura preventivă a controlului judiciar); în data de 16 aprilie 2014, prin intermediul lui Ion Boraciu şi Florian Alexandru, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unei persoane condamnate; la data de 16 aprilie 2014, prin intermediul lui Ion Boraciu şi Florian Alexandru, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unui inculpat, cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 194 pronunţate la 19 decembrie 2013 de Tribunalul Ilfov, Secţia penală; la 16 aprilie 2014 a pretins bani prin intermediul suspecţilor Ion Boraciu şi Florian Alexandru în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unor persoane care s-au constituit parte civilă (majorarea despăgubirilor civile), cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 29 pronunţate la 5 martie 2014 de Judecătoria Roşiorii de Vede.

Tot în aprilie, Stan Mustaţă a pretins de la o persoană, cu complicitatea grefierei Mariana Curea şi prin intermediul lui Ion Boraciu, suma de 30.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor investiţi în compunerea unui alt complet al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă unui inculpat.

Curea Mariana se ocupa şi de protecţia grupului

Potrivit Evz, Curea Mariana era atentă la eventuala luare a unor eventuale măsuri de supraveghere tehnică. La 02 aprilie, Curea Mariana le-a precizat complicilor săi Stan Mustaţă şi Ion Boraciu că instanţa căria îi revine competenţa să dispună astfel de măsuri faţă de judecătorul Mustaţă era chiar Curtea de Apel Bucureşti: „Înainte, Parchetul făcea asta prin Ordonanţa procurorului. Acum trebuie să ceară încuviinţare la Instanţă, prin Încheiere”, „La noi!”, „Păi, la noi! Voi sunteţi de competenţa tot a noastră. Înainte era competenţa la Înalta şi de când s-a...”. Aceasta a subliniat că nu exista nici un pericol, pentru că verifica personal în evidenţele Curţii de Apel Bucureşti dacă există astfel de mandate: „Nu s-a dat o ...[neinteligibil]... nimic pe dosar, c-o verific eu în fiecare zi, ECRIS-ul, şi la noi şi la întâia”.