Discuţiile din Alaska l-au convins pe Putin că poate intensifica atacurile asupra Kievului, fără ca Trump să acţioneze [Bloomberg]

Preşedintele rus Vladimir Putin a ajuns la concluzia că escaladarea militară este cea mai bună cale de a forţa Ucraina să intre în negocieri în condiţiile sale şi că Donald Trump este puţin probabil să facă multe pentru a consolida apărarea Kievului, afirmă persoane apropiate Kremlinului, citate de Bloomberg.

Forţele ruse şi-au intensificat deja atacurile asupra ţintelor militare şi civile din Ucraina de când cei doi lideri s-au întâlnit în Anchorage luna trecută, iar preşedintele Volodimir Zelenski a respins cererea lui Putin de a ceda mai mult teritoriu în estul Ucrainei. Putin intenţionează să continue să ţintească reţeaua energetică şi alte infrastructuri ale Kievului, au spus sursele, cerând să nu fie identificate discutând informaţii sensibile.

Discuţiile din Alaska l-au convins pe Putin că Trump nu are niciun interes să intervină în conflict, au adăugat acestea.

Ca răspuns la agresiunea crescută a Rusiei, Trump şi-a exprimat în această săptămână frustrarea faţă de abordarea lui Putin şi a sugerat ideea unor sancţiuni mai dure împotriva Moscovei şi a aliaţilor săi pentru a bloca veniturile Rusiei din petrol. În acelaşi timp, el insistă ca aliaţii europeni ai Kievului să ia măsuri dificile înainte ca SUA să facă vreo mişcare.

Trump a cerut ţărilor din Grupul celor Şapte să impună tarife Chinei şi Indiei ca pedeapsă pentru achiziţia de gaze ruseşti, în timp ce oficialii discută măsuri suplimentare împotriva Kremlinului. Uniunea Europeană discută, de asemenea, un alt pachet de sancţiuni şi intenţionează să accelereze eliminarea treptată a gazului natural lichefiat (GNL) rusesc.

Tacticile recente ale Moscovei subliniază măsura în care semnele de reţinere venite din Washington încurajează Kremlinul să continue războiul de uzură menit să forţeze concesii ucrainene. Oficialii ruşi consideră că strategia ar putea slăbi apărarea Kievului şi ar putea pregăti terenul pentru negocieri viitoare.

„Este important pentru Putin să arate lui Trump şi europenilor că îşi permite încă să escaladeze situaţia. Putin încearcă să-şi crească influenţa pentru următoarea rundă de negocieri despre Ucraina, oricând ar avea loc aceasta”, a spus Vita Spivak, analist pentru Rusia la consultanţa londoneză Gatehouse Advisory Partners.

La Anchorage, Putin s-a oferit să oprească luptele şi să îngheţe linia de contact din sudul Ucrainei dacă Kievul ar fi fost de acord să cedeze teritoriu neocupat în două regiuni estice. Anterior, el a cerut ca Ucraina să limiteze dimensiunea forţelor sale armate şi să renunţe la obiectivul de a adera la NATO.

Ucraina a respins acele condiţii, iar Putin consideră că acest lucru justifică escaladarea sa, au spus persoanele apropiate Kremlinului.

Atacurile pe distanţe lungi asupra zonelor urbane din Ucraina scăzuseră înaintea summitului, dar au crescut după aceea. În luna de după discuţii, atacurile cu drone şi rachete au crescut cu aproximativ 46%, arată datele compilate de Bloomberg din comandamentul Forţelor Aeriene ucrainene. Până acum, în septembrie, Rusia a lansat 3.500 de drone de diferite tipuri, aproape 190 de rachete şi peste 2.500 de bombe, a declarat Zelenski pe 16 septembrie.

Acestea au inclus unele dintre cele mai mari atacuri cu rachete şi drone de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022, distrugând clădiri guvernamentale şi rezidenţiale în capitala Kiev, precum şi în al doilea cel mai mare oraş al Ucrainei, Harkiv.

Pe măsură ce intensitatea atacurilor aeriene a crescut, ritmul avansului teritorial rus a încetinit, în ciuda eforturilor de a pune presiune de-a lungul liniei frontului. Rusia a redislocat 100.000 de soldaţi pentru a ataca oraşul Pokrovsk, un bastion ucrainean din regiunea Doneţk, potrivit lui Zelenski, care a anunţat în această săptămână că forţele sale au reuşit chiar să recucerească unele teritorii din Doneţk.

„Ofensiva Rusiei din vara anului 2025 nu a reuşit să obţină controlul asupra niciunui oraş vizat din estul Ucrainei”, a spus Alex Kokcharov, analist în geo-economie la Bloomberg Economics.

Forţele ucrainene şi-au intensificat, la rândul lor, atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice ruseşti, vizând reducerea aprovizionării cu combustibil către linia frontului. Au vizat facilităţi de procesare a petrolului care reprezintă aproximativ jumătate din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, deşi cantitatea efectivă de perturbare a aprovizionării cu combustibil este mult mai mică.

Săptămâna trecută, dronele au lovit şi cel mai mare terminal petrolier baltic din Rusia, la Primorsk, iar Kievul a revendicat lovituri asupra staţiilor de pompare care alimentează un alt hub baltic, terminalul Ust-Luga.

La doar două săptămâni după summitul din Alaska, Putin a spus că vede „lumină la capătul tunelului”, dar a adăugat rapid că rămâne pregătit să „îndeplinească sarcinile stabilite prin mijloace militare”. Moscova, însă, a trecut deja mai departe după ce întâlnirea din august dintre Trump şi Putin nu a dus la un acord, au spus sursele apropiate Kremlinului.

Putin a urmărit, de asemenea, războiul premierului israelian Benjamin Netanyahu în Gaza, au spus două persoane apropiate Kremlinului. El consideră campania lui Netanyahu din Gaza mai severă decât războiul Rusiei în Ucraina şi observă că a fost acceptată în mare parte de guvernele din SUA şi Europa, subminând criticile lor la adresa Moscovei.

Preşedintele rus va rămâne implicat în orice dialog în curs cu SUA, dar va continua să acţioneze în funcţie de propriile interese, au spus sursele.

„Putin caută să obţină unele victorii vizibile până iarna, dar până acum eşuează pe câmpul de luptă. Prin urmare, recurge la şantaj nuclear şi presiune psihologică, inclusiv bombardamente în masă”, a spus Nikolai Petrov, cercetător principal la New Eurasian Strategies Centre.