Directorul FMI: Pandemia va dezlănţui cea mai mare recesiune din 1933

Pandemia care zguduie lumea va transforma creşterea economică globală într-o „contracţie puternică” în 2020, declanşând cea mai gravă cădere de la Marea Depresiune din anii 1930, cu doar o recuperare parţială prognozată în 2021, a declarat şeful Fondului Monetar Internaţional.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a zugrăvit o imagine mult mai sumbră a impactului social şi economic generat de virusul Beijing-ului, decât în ​​urmă cu câteva săptămâni, menţionând că guvernele au întreprins deja măsuri de stimulare fiscală de 8 trilioane de dolari, dar probabil că ar fi nevoie de mai mult.

Ea a menţionat că cele mai afectate vor fi probabil pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare, care vor avea nevoie de sute de miliarde de dolari ca ajutor extern.

"În urmă cu doar trei luni, ne-am aşteptat la o creştere pozitivă a veniturilor pe cap de locuitor în peste 160 de ţări membre în 2020", a spus ea joi, în observaţiile pregătite pentru reuniunile de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale de săptămâna viitoare.

„Astăzi, acest număr a fost inversat: acum previziunile sunt că peste 170 de ţări vor avea o scădere a veniturilor pe cap de locuitor în acest an.”

Dacă pandemia se estompează în a doua jumătate a anului, FMI se aşteaptă la o recuperare parţială în 2021, a spus Georgieva, dar a avertizat că situaţia se poate şi agrava.

„Subliniez că există o incertitudine imensă asupra perspectivei: aceasta ar putea să se înrăutăţească în funcţie de mulţi factori variabili, inclusiv durata pandemiei”, a afirmat aceasta.

FMI, care are 189 de ţări membre, va lansa marţi prognozele detaliate ale perspectivelor economice mondiale.

Virusul Wuhan apărut în China în noiembrie a afectat economiile de pe tot globul, infectând 1,41 milioane de oameni şi ucigând 83.400 (cifrele includ statisticile publicate de regimul comunist chinez, considerate false).

Georgieva a spus că pandemia loveşte atât ţările bogate, cât şi pe cele sărace, dar multe naţiuni din Africa, Asia şi America Latină au un risc mai mare, deoarece au sisteme de sănătate mai slabe. De asemenea, aceste ţări nu au putut să implementeze distanţarea socială în oraşe lor dens populate şi în mahalale afectate de sărăcie.

Ea a precizat că investitorii au extras deja aproximativ 100 de miliarde de dolari din aceste economii, de peste trei ori fluxul înregistrat în aceeaşi perioadă a crizei financiare globale.

Cu preţurile mărfurilor scăzute brusc, pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare ar avea nevoie de miliarde de dolari pentru a lupta împotriva pandemiei şi pentru a-şi salva economiile, a declarat ea.

„Au nevoie urgentă de ajutor”, a mai menţionat aceasta, estimând că sute de miliarde de dolari ar trebui să fie pompaţi din surse externe, deoarece guvernele respective pot acoperi doar o parte din costuri pe cont propriu, iar multe au deja datorii mari.

Georgieva a spus că este încurajator că toate guvernele au luat acţiuni care au totalizat aproximativ 8 trilioane USD în măsuri fiscale şi măsuri monetare masive.

Pentru a asigura o recuperare viitoare, Georgieva a cerut să se acţioneze continuu pentru a stăvili pandemia şi a sprijini sistemele de sănătate, evitând în acelaşi timp tarife la export care ar putea încetini fluxul de echipamente medicale vitale şi produse alimentare.

„Acţiunile pe care le luăm acum vor determina viteza şi puterea recuperării noastre”, a declarat ea.

Pentru a ajuta în continuare cele mai sărace economii, Fondul şi Banca Mondială au cerut creditorilor, precum China şi alte ţări, să înceteze temporar încasarea plăţilor datoriei la împrumuturile lor bilaterale.