Dionis Cenuşă: Igor Dodon face politică externă de parcă R. Moldova ar fi ţară prezidenţială
alte articole
Politologul Dionis Cenuşă constată că avântul cu care Preşedinţia Republicii Moldova face politică externă este ieşită din comun, privind din perspectiva foştilor preşedinţi de ţară, acest lucru creând o competiţie Ministerului de Externe şi Integrării Europene (MAEIE).
„Se întăreşte impresia că preşedintele Dodon nu vrea să complementeze Ministerul, ci mai degrabă să-l substituie. Altfel ar exista indicii că Preşedinţia şi MAEIE îşi coordonează paşii”, a adăugat analistul.
Expertul subliniază că citirea unui comunicat de presă al Preşedinţiei creează impresia că preşedintele Dodon se ocupă cu tot spectrul de politici, de la economie şi securitate, până la energetică. Nu contează defel că în Constituţie atribuţiile preşedintelui sunt simbolice în materie de politică externă.
În concluzie, Dionis Cenuşă a ţinut să precizeze că Moldova nu este republică prezidenţială, dar Igor Dodon acţionează de parcă ar fi.
Revenit recent de la Moscova, Igor Dodon întreprinde în aceste zile o vizită de lucru la Bruxelles, unde - potrivit postărilor sale pe pagina de Facebook - a avut întâlniri cu mai mulţi oficiali europeni printre care preşedintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli, vicepreşedintele Comisiei Europene, Federica Mogherini, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič şi David McAllister, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din PE.
De asemenea, şeful statului informează că reieşind din existenţa unui consens între cei mai importanţi parteneri externi ai R. Moldova, a subliniat în cadrul intrevederilor interesul ţării cu privire la menţinerea şi dezvoltarea parteneriatului trilateral neformal Uniunea Europeană – Federaţia Rusă – Statele Unite în Republica Moldova.
Igor Dodon susţine că a discutat cu oficialii europeni despre politica externă echilibrată, statutul constituţional de neutralitate permanentă a R. Moldova, aspecte ale securităţii energetice naţionale şi regionale, procesul de reglementare a problemei transnistrene şi intensificarea dialogului cu Uniunea Europeană.
