Dieta bogată în proteine îmbunătăţeşte sănătatea metabolică

Schimbarea carbohidraţilor cu proteine şi grăsimi ar putea îmbunătăţi indicatorii de bunăstare, conform unui studiu recent.

Pe baza a doua studii clinice, cercetarea a constatat că persoanele care au urmat o dietă săracă în carbohidraţi şi bogată în proteine au îmbunătăţit semnificativ rezultatele lipidelor din sânge şi au redus nivelurile de grăsime hepatică, în ciuda faptului că nu au pierdut semnificativ în greutate.

S-au îmbunătăţit markerii grăsimilor din sânge

Cercetarea, efectuată în Danemarca şi publicată în The American Journal of Clinical Nutrition, a utilizat date din două studii controlate randomizate. Aproximativ 100 de participanţi au fost randomizaţi pentru a urma fie o dietă bogată în proteine, cu conţinut redus de carbohidraţi, fie o dietă convenţională pentru diabet (CD) timp de şase săptămâni.

Participanţii la primul studiu nu au mers pe un deficit caloric pentru a pierde în greutate, în timp ce participanţii la al doilea studiu au fost pe un deficit caloric.

O dietă săracă în carbohidraţi implică limitarea carbohidraţilor, consumul de grăsimi sănătoase şi proteine slabe, precum şi mese şi gustări regulate, menţinând în acelaşi timp greutatea corporală.

Participanţii la o dietă cu conţinut scăzut de carbohidraţi au consumat 30% carbohidraţi, 30% proteine şi 40% grăsimi, ceea ce a dus la îmbunătăţiri semnificative ale nivelului lipidelor din sânge în comparaţie cu dieta CD. Dieta CD a avut un conţinut mai mare de carbohidraţi de 50%, cu mai mult de 40% din dietă atribuită fibrelor de carbohidraţi, precum şi un aport mai scăzut de grăsimi şi proteine.

Pentru comparaţie, un plan de mic dejun pentru persoanele care au urmat dieta convenţională a fost pâine, brânză, unt, gem, lapte şi fructe iar în acelaşi timp cei care au urmat dieta cu conţinut scăzut de carbohidraţi nu au consumat fructe şi au mâncat în schimb iaurt, ou, avocado, castravete şi maioneză cu pâine.

Cei care au consumat o dietă bogată în proteine în timp ce nu se aflau într-un deficit caloric au înregistrat o reducere cu 33% a lipidelor din sânge şi o reducere cu 16% a particulelor de lipoproteină cu densitate scăzută (LDL) de densitate mică, un tip de colesterol proteic care poate creşte riscul de boli de inimă. În plus, nivelurile lor de lipoproteine cu densitate mare (HDL) (colesterol „bun”) au crescut cu 10 procente, sugerând o schimbare către un profil lipidic mai favorabil. În schimb, dieta CD nu a prezentat îmbunătăţiri similare.

În rândul celor care au urmat un deficit caloric, atât grupul cu dietă bogată în proteine, cât şi cel cu dietă convenţională au pierdut 6% din greutatea lor corporală în timpul studiului. Această pierdere în greutate a fost legată de îmbunătăţirea controlului zahărului din sânge.

Cu toate acestea, grupul cu dietă bogată în proteine a avut, de asemenea, o reducere suplimentară a lipidelor din sânge şi a nivelului de LDL.

Dieta bogată în proteine a redus, de asemenea, nivelurile de grăsime hepatică. Cu toate acestea, participanţii care nu au urmat un deficit caloric au avut o reducere mai mare a grăsimii hepatice, de 55%, comparativ cu 26% în grupul cu pierdere în greutate.

Această reducere a grăsimii hepatice contribuie la o mai bună sănătate metabolică generală, deoarece grăsimea hepatică ridicată este legată de rezistenţa la insulină.

În ambele studii, îmbunătăţirea profilurilor lipidice în rândul grupului bogat în proteine a fost asociată cu reducerea grăsimii hepatice, sugerând o legătură între dietă, sănătatea ficatului şi profilurile lipidice.

Cercetătorii au emis ipoteza că îmbunătăţirea metabolică în rândul celor care au urmat o dietă săracă în carbohidraţi a fost legată de scăderea nivelului de insulină din cauza scăderii glicemiei.

Având în vedere prevalenţa globală ridicată a diabetului de tip 2, aceste constatări pot avea potenţialul de a sugera metode pentru o mai bună gestionare a afecţiunii.

Dr. Silvana Obici, şeful diviziei de endocrinologie de la Stony Brook Medicine din New York, care nu a fost implicată în studiu, a subliniat importanţa calităţii alimentelor faţă de compoziţia macronutrienţilor în sine.

„După cum afirmă Asociaţia Americană pentru Diabet, 'Oamenii mănâncă alimente, nu nutrienţi, iar recomandările privind nutrienţii trebuie aplicate la ceea ce mănâncă oamenii'”, a declarat Obici pentru The Epoch Times, subliniind că acesta este un "concept foarte important", deoarece multe studii se concentrează pe cei trei macronutrienţi majori (carbohidraţi, proteine şi grăsimi) fără a acorda prea multă atenţie tipului şi calităţii acestora.

Expert: Alimentele din aceeaşi categorie pot avea efecte „foarte diferite”

Carbohidraţii cuprind o gamă variată de alimente - de la opţiuni rafinate precum pastele şi pâinea la opţiuni bogate în nutrienţi precum leguminoasele, cerealele integrale şi fructele. Obici a declarat că aceste alimente au efecte foarte diferite asupra sănătăţii, în ciuda faptului că sunt clasificate împreună.

În ceea ce priveşte grăsimile dietetice, ea a precizat că acestea variază de la grăsimile animale bogate în acizi graşi saturaţi şi colesterol la opţiuni mai sănătoase precum peştele, nucile, seminţele, avocado şi uleiul de măsline. Ea a subliniat că studiul nu a făcut distincţie între diferitele tipuri de carbohidraţi şi grăsimi.

„Acest studiu pe termen scurt nu a abordat importanţa tipului de carbohidraţi sau a tipului de grăsimi. Opinia mea este că o nutriţie sănătoasă ar trebui să sublinieze importanţa tipului şi calităţii macronutrienţilor; [şi] să favorizeze carbohidraţii conţinuţi în leguminoase, legume cu amidon, cereale integrale şi fructe, spre deosebire de zaharurile simple, carbohidraţii rafinaţi”, a scris Obici într-un e-mail către The Epoch Times.

Ea a adăugat că, în ceea ce priveşte grăsimile alimentare, grăsimile animale cu conţinut ridicat de acizi graşi saturaţi şi colesterol ar trebui consumate mai puţin decât grăsimile mai sănătoase care se găsesc în peşte, nuci şi seminţe.

Obici a subliniat că pierderea în greutate este esenţială în gestionarea diabetului. Ea a observat că până şi acest studiu pe termen scurt a demonstrat beneficii semnificative ale pierderii în greutate, indiferent de compoziţia dietei, şi a subliniat că menţinerea unei greutăţi sănătoase este o strategie esenţială pe termen lung pentru sănătatea diabetului de tip 2.