Diaconescu(MAE): Situaţia minorităţilor din Serbia nu se poate compara cu cea din România şi Ungaria

Ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a afirmat marţi, că problema minorităţilor din Serbia nu se poate compara cu situaţiile existente în România şi Ungaria.

"Fondul relaţiilor dintre România şi Ungaria în ceea ce priveşte problema minorităţilor reprezintă un argument extrem de încurajator, foarte bine fundamentat pe valorile şi standardele Uniunii Europene şi cred că eforturile făcute de-a lungul anilor din acest punct de vedere îşi arată roadele şi, astăzi, cele două ţări pot reprezenta un exemplu de cooperare în această perspectivă", a declarat ministrul de externe, la conferinţa de după întrevederea cu omologul ungur, Janos Martonyi, aflat la Bucureşti.

Întrebat despre poziţia României faţă de respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia, ministrul ungar de externe a precizat că "fiecare minoritate naţională, comunitate are dreptul să decidă în propriile interese. Asta se referă la toată lumea, se referă la acele comunităţi locale care se află în diferite ţări, printre care şi Serbia".

Întrebat dacă relaţiile româno-ungare în ceea ce priveşte minorităţile reprezintă o bază pentru situaţia românilor din Serbia, Cristian Diaconescu a explicat că situaţiile sunt "extrem de diferite".

"Din punctul de vedere al României, am susţinut necesitatea instituirii unui mecanism de monitorizare a modului în care este îndeplinit criteriul politic, Criteriile de la Copenhaga privind minorităţile. Din acest punct de vedere este extrem de normal ca un candidat la UE, chiar în momentul preliminar primirii statutului de candidat, să facă dovada îndeplinirii acestor criterii. Punctul nostru de vedere a fost agreat atât de Comisia Europeană, cât şi partenerii europeni prin instituirea unui mecanism de monitorizare care urmează să se finalizeze în octombrie şi prin implicarea directă a Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi, dar şi prin semnarea unui protocol în plan bilateral cu partea sârbă pentru a avea cel puţin din punct de vedere politic reprezentarea domeniilor despre care discutăm", a punctat şeful diplomaţiei.

Diaconescu a mai adăugat că "diferenţa este absolut evidentă atâta vreme cât deocamdată ne aflăm în faza de a încuraja autorităţile de la Belgrad să permită autoidentificarea minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei. Orice fel de comparaţie este lipsită de sens".

România a ridicat problema drepturilor românilor din Valea Timocului în momentul discuţiilor privind acordarea statutului de ţară candidată la UE Serbiei. Cele două ţări au semnat un Protocol privind minorităţile la 1 martie, iar la 2 martie, la Consiliul European, Serbia a primit statutul de ţară candidată la UE.

Comunitatea românească din Serbia numără în jur de 300.000-350.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.