Deznodământul alegerilor prezidenţiale din Slovenia va arăta dacă Ljubljana va cere ajutor Uniunii Europene

În Slovenia au fost date publicităţii rezultatele alegerilor prezidenţiale care au avut loc duminică: niciunul dintre candidaţi nu a întrunit cele 50% necesare pentru victorie. Un al doilea tur, în care vor concura actualul preşedinte Danilo Turk şi fostul premier Borut Pahor, se va desfăşura la 2 decembrie. Spre alegerile din Slovenia este aţintită atenţia întregii Uniuni Europene (UE), în condiţiile în care această mică ţară din Balcani, cu o economie destul de dezvoltată conform criteriilor din Europa de Est, ar putea deveni următorul - al şaselea ca număr - beneficiar de ajutor din partea UE, Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Centrale Europene (BCE). Potrivit cotidianului rus Novîe Izvestia, un asemenea deznodământ este mai probabil în cazul victoriei lui Pahor.

Prezenţa la actualele alegeri prezidenţiale s-a dovedit relativ scăzută - 47%. Poziţionarea ca lider a lui Pahor, care a condus guvernul sloven în perioada 2008-2011 şi care a întrunit acum 40% din voturi, a constituit o surpriză inclusiv pentru el însuşi. Analiştii îl considerau favorit al cursei pe actualul preşedinte Danilo Turk, însă acesta a întrunit doar 36,2% din voturi.

În pofida faptului că funcţia de preşedinte este în Slovenia în mare parte una de reprezentare, de ea depind totuşi destul de multe, subliniază Novîe Izvetia, precizând că tocmai preşedintele ţării propune candidatura pentru funcţia de director al Băncii Centrale. Această din urmă prerogativă este foarte importantă, ţinând cont de situaţia economică dificilă în care s-a pomenit această ţară cu o populaţie de circa 2 milioane de locuitori.

Este adevărat că majoritatea ţărilor din zona euro se află în prezent într-o situaţie economică şi financiară precare, însă nu tuturor acestor ţări agenţia Moody's Investors Service le-a scăzut, precum Sloveniei, ratingul cu tocmai trei trepte: de la A2 la Baa2, de unde până la nivelul 'junk' nu sunt decât doi paşi mici. Mai mult decât atât, Moody's a schimbat pentru Slovenia pronosticul în 'negativ', care presupune posibilitatea scăderii şi mai mult a ratingului.

Băncile slovene, care au eliberat fără nicio reţinere credite, au contribuit foarte tare la actuala criză financiară. Astăzi, chiar băncile au nevoie de infuzii urgente de capital şi, în afară de aceasta, cresc rapid dobânzile la obligaţiunile de stat. Cu alte cuvinte, un set obişnuit de cauze care determină alunecarea spre prăpastie, după care, fără un ajutor din afară, ţara este ameninţată de faliment.

Trei dintre cele mai mari bănci ale Sloveniei - Nova Ljubljanska banka, Nova Kredirna banka Maribor şi Abanka Vipa - ar putea solicita în viitorul apropiat infuzii de capital care reprezintă între 2 şi 8% din Produsul Intern Brut (PIB) al Sloveniei. Băncile slovene au credite 'toxice' însumând 6-8 miliarde de euro.

Cu toate acestea, guvernul lui Janez Jansa speră să reducă deficitul bugetar de la 6,4% cât era în 2011 la 3,5% deja în acest an, pentru ca la anul să ajungă la mai puţin de 3%. Însă, acest lucru va fi extrem de greu de îndeplinit: Slovenia depinde foarte tare de exporturi, 72% din care vin dinspre ţările UE.

În ultimii ani, în topul privind caracterul concurenţial, elaborat de Forumul Economic Mondial, Slovenia a a căzut de pe locul 45 pe locul 57. Această scădere bruscă dezvăluie o serie întreagă de probleme, între care legile dure de pe piaţa muncii, birocraţia ineficientă, accesul limitat la credite.

Guvernul lui Jansa speră să evite contractarea de credite externe datorită unui pachet de măsuri. Printre acestea - proiectul privind legea despre bănci, care, după cum speră cabinetul de miniştri, va ajuta în primul rând la depăşirea problemelor cu lichidităţile. În afară de aceasta, Ministerul Finanţelor al Sloveniei vrea să înfiinţeze o agenţie de stat care să cumpere creditele toxice de la băncile comerciale, la preţul lor real.

De asemenea, guvernul lui Jansa intenţionează să iniţieze reforme radicale pe piaţa muncii şi în sistemul de pensii, însă, după cum precizează Novîe Izvestia, el se va confrunta cu opoziţie din partea mai multor deputaţi. Opoziţia parlamentară, al cărei nucleu este constituit din Partidul Social-Democrat condus de Pahor, cere ca propunerile guvernului să fie scoase la referendum, fapt care scade şansele pentru adoptarea lor.

Dacă în turul doi al alegerilor prezidenţiale va câştiga Pahor, noul şi energicul preşedinte va avea forţă să 'îngroape' ideile lui Jansa. În acest caz, Slovenia va trebui să urmeze drumul Greciei: să ceară ajutor financiar extern.