Femeile rome au nevoie de educaţie (The Guardian)

Sărăcia disperată - combinată cu tradiţii cum ar fi căsătoria timpurie şi convingerea că fetele trebuie aibă grijă de fraţii mai mici - fac ca multe fete rome să părăsească şcoala la vârsta de 10 ani, scrie cotidianul britanic The Guardian, pentru care întrebarea fundamentală este ce se poate face pentru a le ajuta.

Florina trăieşte într-o casă cu două camere, fără apă curentă, din Târgovişte, un oraş situat în nord-vestul capitalei României, Bucureşti. În pofida zâmbetelor celor patru copii mai mari, care se strâng pentru a-l mângâia pe fratele lor mai mic de două luni, familia ei se confruntă cu criza. 'Nu am plătit chiria din ianuarie. Am împrumut bani pentru a supravieţui, dar sunt extrem de îndatorată. Câştig ce pot, colectând sticle de pe străzi pentru reciclare, dar nu e de ajuns', explică femeia.

Florina a renunţat la şcoală când avea 10 ani - vârsta medie la care fetele rome părăsesc şcoala. Fiind analfabetă şi necalificată, Florina va avea, probabil, salariul minim oriunde ar lucra.

Studiile privind statutul femeilor rome în Europa de Est sugerează că Florina nu este singura în această situaţie. În timp ce decalajul educaţional dintre populaţia romă şi cea ne-romă este puternic, în cadrul comunităţii rome, femeile sunt cele care se descurcă cel mai rău.

Un studiu din 2004 al Organizaţiei Naţiunilor Unite constata că o treime dintre femeile rome din sud-estul Europei sunt analfabete, faţă de o cincime dintre bărbaţii romi. Mai multe cercetări recente efectuate de către UNICEF în Albania indică un decalaj de gen similar, în condiţiile în care femeile de etnie romă petrec în medie 5,5 ani la şcoală, faţă de o medie de 8 ani în cazul bărbaţilor romi.

În România, învăţământul este gratuit, dar cele necesare pentru şcoală şi încălţămintea de mers prin zăpadă iarna la şcoală nu.

Însă lipsa de educaţie are consecinţe de durată, explică Sorina Fekette, o asistentă socială din Bucureşti. 'Violenţa domestică este o problemă; alta prostituţia,' adăugă ea. '(Aceasta) este singura modalitate prin care (ele) pot câştiga bani. Dacă soţii lor pleacă, ele sunt lipsite de putere', explică asistenta socială.

Florina insistă asupra faptului că, în pofida presiunilor financiare, ea nu-şi va lăsa copiii să abandoneze şcoala lor, condusă de către organizaţia 'Salvaţi Copiii'. Înfiinţată pentru facilita accesul copiilor romi la educaţie şi finanţată de Fundaţia Ikea, şcoala nu percepe taxe pentru rechizitele sau mesele oferite.

La nivelurile superioare ale UE, beneficiile îmbunătăţirii accesului romilor la educaţie sunt recunoscute. Romii reprezintă o proporţie tot mai mare a forţei de muncă europene, reprezentând peste o cincime din noii lucrători în ţări precum România.

Cu toate acestea, până în prezent, iniţiativele UE au avut un impact redus, constată The Guardian. Deşi proiectul organizaţiei 'Salvaţi copiii' s-a dovedit un succes - în condiţiile în care majoritatea copiilor care au participat la programul de anul trecut au performat peste medie până la sfârşitul primului an şcolar, indiferent de gen - planurile de a-l extinde au fost suspendate după ce guvernul român nu a reuşit să furnizeze la timp finanţarea din partea UE, mai relevă ziarul britanic.

Potrivit The Guardian, se împlinesc şapte ani de când guvernele europene au semnat Deceniul de Incluziune a Romilor - o iniţiativă care a evidenţiat, de asemenea, dificultăţile femeilor rome.