Belgia intenţionează să facă din Valonia inima inovaţiei europene
Valonia, odată inima revoluţiei industriale din Europa continentală, şi-a propus să iasă definitiv din ciclul de declin economic care a început în urmă cu 30 de ani. Cu ajutorul UE şi al guvernului federal din Belgia, regiunea merge în direcţia cea bună. Poziţia geografică a ajutat-o, aflându-se între cele două pieţe cele mai mari din Europa - Germania şi Franţa - şi fiind strâns legată de Marea Britanie prin rutele maritime. Dar politica şi o strategie industrială clară sunt principalele motoare ale demersului statului de a face din ea inima inovaţiei europene, se arată într-un articol publicat de Financial Times (FT).
Jumătatea sudică cea mai săracă, vorbitoare de franceză, a Belgiei a depus eforturi pentru a-şi creşte productivitatea după 30 de ani de suişuri şi coborâşuri în urma colapsului industriei sale a oţelului. Eforturile încep să dea roade. Aşa-numitul 'Plan Marshall' - care a oferit investiţii de peste 4,5 miliarde de euro de la aplicarea lui în 2006 de către guvernul regional condus de socialişti -, precum şi o nouă eră de lideri politici locali de stânga orientaţi în mai mare măsură spre piaţă, au ajutat la revigorarea economiei pentru prima dată într-o generaţie.
Deşi unele părţi din Valonia poartă încă cicatricile din anii 1970 şi 1980, precum cartierele degradate din Charleroi - care au suferit de pe urma perimării unor întreprinderi - altele sunt în mod clar înfloritoare. Liege, care are o nouă gară impresionantă, o operă restructurată şi mai multe muzee noi, este o dovadă a unei astfel de întineriri. La fel ca multe subsecţii din Valonia, a investit masiv în crearea de sectoare cu valoare înaltă, cu accent pe educaţie, reţele şi inovaţie. Această transformare a făcut ca oraşul să se afle în prima linie pentru a găzdui Expoziţia Mondială din 2017, în aceeaşi ''ligă'' cu oraşe emergente precum Astana, rivala kazahă, şi Shanghai din China, care a găzduit expoziţia în 2010.
Valonia, cu un PIB de 73 de miliarde de euro în 2011 şi un nivel al şomajului de aproximativ 20%, continuă să rămână substanţial în urma Flandrei, regiunea vorbitoare de limbă olandeză, din jumătatea nordică a Belgiei. Deşi regiunea flamandă este considerată mai bine administrată, cu o economie cu 30% mai mare decât a Valoniei, decalajul este în scădere, mai ales atunci când vine vorba de atragerea de afaceri şi investiţii străine directe.
'Decalajul există încă iar guvernul [valon] nu a fost întotdeauna eficient', spune Marcel Claes, directorul Camerei de Comerţ Americane (AmCham) în Belgia, care reprezintă 9.000 de companii americane. 'Trebuie recunoscut însă că a fost din ce în ce mai proactiv în încercarea de a atrage noi afaceri', a adăugat el.
Claes afirmă că, deşi Valonia este guvernată de Partidul Socialist, de când s-a acordat o autonomie mai mare regiunilor belgiene în anii 1970, în ultimii ani a promovat mai intens mai multe măsuri pro-business decât omologii lor de centru-dreapta din Flandra.
'Un mediu de sprijin bun din partea guvernului regional, crearea de mai multe grupuri axate pe inovaţie, legăturile strânse între afaceri şi universităţile locale, precum şi stimulentele financiare au contribuit la a face din Valonia o destinaţie interesantă pentru business', precizează Claes.
Scutirile fiscale pentru companii din sectoare inovatoare, cum ar fi tehnologia verde, produse farmaceutice, biotehnologie şi logistică, au determinat mai multe companii multinaţionale focalizate pe cercetare să vină în Valonia. Google, Johnson & Johnson şi grupul farmaceutic Pfizer se numără printre companiile străine care au o prezenţă solidă în Valonia datorită acestor stimulente.
Valonia a beneficiat totodată de pe urma unei serii de fonduri structurale europene, destinate ajutorării regiunilor mai înapoiate economic din Europa, pentru a stimula creşterea. KPMG, grupul de consultanţă global, spune că aceste fonduri europene, care se traduc în subvenţii pentru a atrage investiţii, au jucat un rol-cheie în 'stimularea afacerilor şi crearea de locuri de muncă, dezvoltând capitalul uman, cunoştinţele, knowhow-ul şi cercetarea şi asigurând dezvoltarea teritorială echilibrată şi durabilă'.
Provincia valonă Hainaut, una dintre cele mai sărace din ţară, cu un nivel al şomajului în jur de 30%, a beneficiat cel mai mult de pe urma unor astfel de măsuri, care au atras grupuri mari cum ar fi ''Caterpillar'', producătorul de echipamente pentru terasamente din SUA, ce şi-a stabilit sediul european în regiune.
Pe lângă stimulentele financiare regionale, sistemul fiscal general din Belgia oferă atât de multe stimulente încât pot aduce fiscalitatea unei companii practic la zero. Acest lucru nu este întotdeauna evident, având în vedere că valoarea nominală de impozitare corporativă de 34% este printre cele mai ridicate din UE. De exemplu, companiile care lucrează în strânsă colaborare cu universităţile şi cercetătorii lor sunt ajutate de guvern să-şi înfiinţeze o fabrică în regiune - de la cumpărarea terenului până la personal şi reducerea impozitelor.
În acest fel, sunt atraşi tot mai mulţi investitori bogaţi de pe pieţe emergente care doresc să se extindă în Europa. ''Whibi'', o companie chineză care ajută la dezvoltarea start-up-urilor tehnologice, a semnat un contract cu ''Université Catholique de Louvain'' (UCL), care ar putea genera mii de locuri de muncă pe baza unei investiţii de până la 250 milioane de euro.
Jean-Claude Marcourt, ministrul economiei şi comerţului din Valonia, spune că investiţia ''Whibi'' şi decizia Johnson&Johnson de a se stabili în Valonia au dovedit că guvernul a luat decizia corectă pentru a atrage afaceri. 'Le-am oferit companiilor asistenţa concretă care le-a ajutat să-şi reducă costurile cheltuielilor de capital', spune Marcourt. 'Totul este centralizat, ceea ce face mai uşor pentru companii să înceapă activitatea imediat ce se decid să se mute aici'', a adăugat el.
O parte din succesul recent al Valoniei se datorează faptului că a avut un guvern stabil în ultimele două decenii. Totodată, numirea unui valon, Elio Di Rupo, ca premier naţional, arată că liderii politici ai regiunii sunt gata să aibă un rol influent la nivel local şi naţional.
Claes afirmă însă că situaţia este departe de a fi perfectă şi este nevoie de mai multe reforme - în special pentru a uşura costul muncii, printre cele mai mari din Europa.
O altă preocupare este ascensiunea recentă în alegerile locale a formaţiunii NVA al lui Bart De Wever, cel mai mare partid flamand separatist, care ar putea clătina stabilitatea politică din ultimele 11 luni. Sub noul guvern naţional, Belgia, care a fost în pragul unei crize în urma prăbuşirii creditorului franco-belgian Dexia şi a unor obligaţiuni suverane de referinţă de 10 ani aproape de nivelul din Spania, a reuşit să iasă din zona de pericol.
Carl Devos, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Ghent, se teme că dacă actualul guvern de coaliţie condus de Di Rupo, care îi include pe socialişti, liberali şi creştin-democraţi, nu va spori reformele structurale, este posibil ca NVA să câştige în continuare sprijin în alegerile federale din 2014. În alegerile din 2010, rezultatul puternic obţinut de NVA a dus la paralizia politică şi 541 de zile fără un guvern - un record mondial.
