Dezincriminarea conflictului de interese pentru parlamentari, pe agenda CCR

UPDATE: Judecătorii CCR au amânat pentru data de 13 septembrie pronunţarea unei decizii în ceea ce priveşte dezincriminarea conflictului de interese în cazul senatorilor şi deputaţilor care şi-au angajat rudele în cabinetele parlamentare până în 2013.

***

UPDATE: Toate legile trebuie respectate de toată lumea, căci în ”codul penal nu se vorbeşte despre o categorie anume de oameni” a opinat miercuri Augustin Zegrean, înainte de şedinţa în care se va dezbatere sesizarea vizând modul în care parlamentarii au dezinriminat conflictul de interese în ceea ce-i priveşte.

”În general, codul penal nu vorbeşte despre o categorie anume de oameni, se referă în mod general. Nu trebuie să scrie în lege că n-ai voie să furi ca să ştii că nu trebuie să furi, de exemplu. Aţi văzut scris în vreo lege că n-ai voie să furi sau n-ai voie să omori? Nu scrie aşa ceva. Toate legile trebuie respectate. Dacă n-ar trebui, nu s-ar mai face sau ar scrie acolo: respectă numai cine vrea”, a declarat judecătorul Augustin Zegrean, citat de Mediafax.

Zegrean a mai precizat că nu-şi aminteşte să mai fi fost sesizată la Curtea Constituţională o lege chiar de către cei care au iniţiat-o şi votat-o în Parlament.

***

Judecătorii Curţii Constituţionale vor dezbate, miercuri, sesizarea a 99 de parlamentari vizând dezincriminarea conflictului de interese în cazul senatorilor şi deputaţilor ce şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013.

Sesizarea a fost făcută pe 23 iunie a.c., zi în care în Piaţa Universităţii a avut loc un protest împotriva impunităţii parlamentarilor ce au votat o astfel de lege. Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea "ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", în contextul în care actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.

Un alt motiv invocat de autorii sesizării de neconstituţionalitate este că legea "are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de Constituţia României:

''Prin interpretarea art. 38 alin (11) din legea nr. 96.2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor va apărea o contradicţie între dispoziţiile din legea generală 161/2003 şi dispoziţiile din legea specifică 161/2003 încălcându-se spiritul Constituţiei'', mai arată autorii sesizării. (Legea, n.r.) asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o "subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie" pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie prevăzută de art. 38 alin (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă.

''Trebuie menţionat că infracţiunea de Conflict de interese prevăzută de art. 301 C.P. nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelei zone gri în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal. (...) Vă solicităm să declaraţi neconstituţională legea privind interpretarea art. 38 ali (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor în raport cu argumentele aduse", au arătat autorii sesizării trimise la CCR.

Reamintim că pe 22 iunie, parlamentarii au votat aproape în unanimitate, într-o şedinţa de plen reunit, dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare până în anul 2013.

Votul dat pentru această lege a revoltat opinia publică declanşând inclusiv proteste stradale la Bucureşti şi Timişoara.