Dezbaterea ordonanţei privind interceptările, amânată. Doar doi senatori au venit la şedinţă

Doar doi senatori au binevoit să participe la şedinţa Comisiei Juridice vizând ordonanţa privind interceptările, şedinţă la care şi-a anunţat prezenţa şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Cum în sală au fost prezenţi doar ministrul şi senatorii Cătălin Boboc (preşedintele comisiei) şi Doina Federovici, şedinţa a fost amânată.

"Trebuia acum să susţin această Ordonanţă 6/2016, faimoasa ordonanţă privind interceptările în Comisia juridică din Senat. Din cauza unor chestiuni de agendă am căzut de acord, Comisia şi cu mine, că vom pune acest lucru pe agendă săptămâna viitoare. Nu este nimic altceva decât o chestiune de timing şi de agendă", a declarat Prună, citată de Mediafax, la Palatul Parlamentului.

Referitor la faptul că în sala de şedinţe erau doar doi senatori, ministrul a declarat că are o părere ca cetăţean.

"Eu sunt în slujba publică, m-am prezentat exact aşa cum m-aş fi prezentat şi în faţa unei săli pline. Am o părere ca cetăţean, dar nu sunt aici ca să spun care e părerea mea de cetăţean. Ca ministru, m-am prezentat ieri în faţa unei săli care a fost aşa cum a fost exact la fel cum m-aş fi prezentat în faţa unei săli pline", a adăugat Prună.

La rândul său, Cătălin Boboc a încercat să-şi scuze colegii, afirmând că cei mai mulţi senatori au fost prinşi în alte activităţi la comisii şi că şedinţa a fost amânată cu o oră iniţial din cauza altor evenimente din Senat.

Boboc a mai precizat că oricum ordonanţa ar fi intrat doar într-o scurtă dezbatere, urmând să se ia o decizie săptămâna viitoare pentru că se aşteaptă un punct de vedere de la CSM şi de la alte instituţii direct implicate în aplicarea ei.

Reamintim că, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis ca prevederea din Codul de Procedură Penală în baza căruia serviciile puteau face interceptări în dosarele penale este neconstituţională. Detalii aici

După ce CCR a dat publicităţii şi motivarea deciziei prin care a declarat neconstituţională prevederea din Codul de Procedură Penală ce permitea serviciilor să facă interceptări în dosarele penale, Guvernul a dat o ordonată de urgenţă menită să reaşeze situaţia în matcă.

Ce prevede ordonanţa

"Procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI. Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare.

Actul normativ adoptat astăzi dispune o soluţie de urgenţă pentru asigurarea continuităţii anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internaţională. Guvernul consideră că este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituţii responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice", se arată într-un comunicat remis de Executiv.

Astfel, prin modificarea Codului de Procedură Penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice, procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate.

Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.

Organele de cercetare penală speciale, conform unei alte modificări, vor avea posibilitatea în cauzele privind infracţiuni de terorism şi infracţiuni contră securităţii naţionale să efectueze punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

De asemenea, prin modificarea Legii privind organizarea judiciară, s-a introdus prevederea potrivit căreia semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii (ţinând cont de existenţa unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA şi DIICOT).

Executivul modifică, prin această OUG, şi Legea privind organizarea şi funcţionarea SRI astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.

Ordonanţa creează cadrul legal pentru ca Ministerul Public şi DIICOT să aibă structuri de poliţie judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Aceste structuri vor fi formate din ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară detaşaţi de la MAI, care îşi vor desfăşura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor.

Potrivit documentului citat, la DIICOT vor fi detaşaţi 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată tot astăzi de Guvern, la Ministerul Public şi la DNA vor fi detaşaţi câte 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară.

Actul normativ a fost elaborat în colaborare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT şi DNA şi a fost avizat de CSAT.