Decizie şoc. Iordania nu va reînnoi anexe ale tratatului de pace istoric cu Israelul

Iordania a anunţat duminică o decizie neaşteptată privind tratatul de pace cu Israelul, susţinând că nu va reînnoi două anexe prin care Israelul a închiriat de la Iordania două mici suprafeţe de teren situate la frontiera lor comună, pe o perioadă de 25 de ani. Contractul de închiriere urmează a fi supus procedurii de reînnoire în această săptămână, potrivit Zero Hedge.

Pe baza tratatului de pace istoric din 1994, intermediat în timpul administraţiei preşedintelui american Bill Clinton, Israelul a putut să deţină proprietăţi private şi drepturi speciale de călătorie în Baquora – numită Naharayim de către israelieni – în nord-vestul regatului, şi în Ghumar – numită Zofar de israelieni – în sudul regatului. O parte a acordului semnat la Casa Albă între Iordania şi Israel a prevăzut ca Iordania să închirieze Israelului terenuri suverane.

Dar după proteste semnificative desfăşurate în urmă cu câteva zile în Amman, în care manifestanţii au cerut ca Iordania să îşi revendice suveranitatea asupra celor două teritorii, regele Abdullah a anunţat anularea acestor prevederi ale tratatului de pace, afirmând că a fost transmis un mesaj oficial Israelului cu privire la această problemă.

“Baquora şi Ghumar au fost în fruntea priorităţilor noastre”, a scris regele Abdullah pe contul său oficial de Twitter. “Decizia noastră este de a anula anexele privind Baquora şi Ghumar din tratatul de pace, din dorinţa de a lua decizii în interesul Iordaniei şi pe iordanienilor”.

Ambele zone, pe care Israelul le-a închiriat şi utilizat în special pentru agricultură şi pe care le consideră puncte de securitate strategice, sunt localizate la graniţa israeliano-iordaniană. Este de aşteptat că Tel Aviv-ul va face demersuri pentru păstrarea drepturilor de închiriere, întrucât cele două locaţii sunt esenţiale pentru securitatea graniţei sale.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacţionat la anunţul Iordaniei duminică seara, afirmând: “Nu există nicio îndoială că acordul este un activ important”. De asemenea, el a precizat că acordurile de pace cu Iordania şi Egiptul sunt “ancore ale stabilităţii regionale”.

Regele Abdullah s-a aflat sub o presiune internă puternică pentru a nu reînnoi acordul de închiriere – presiune venită nu doar de la recentele proteste din Amman, ci şi a unui număr de 87 de parlamentari iordanieni care au semnat o petiţie privind restaurarea suveranităţii ţării asupra celor două terenuri. Relaţiile dintre Israel şi Iordania s-au deteriorat în ultimii ani din cauza mai multor problemele, care variază de la statutul oraşului Ierusalim şi al Muntelui Templului până la lipsa progresului în discuţiile de pace dintre israelieni şi palestinieni.

Dar problema mai recentă care a amplificat tensiunile între Israel şi Iordania a fost împuşcarea, în iulie 2017, de către un agent de pază al Ambasadei israeliene din Amman a doi cetăţeni iordanieni. În incident, unul dintre cetăţenii iordanieni ar fi încercat să îl atace pe agentul de pază, iar celălalt iordanian era un spectator nevinovat ce a fost împuşcat în timpul haosului.

Incidentul a declanşat o criză diplomatică cu Israelul, care şi-a retras ambasadorul şi personalul ambasadei sale din Amman. Operaţiunile Ambasadei israeliene au fost reluate doar după ce Israelul a plătit suma de 5 milioane de euro drept compensaţie pentru familiile bărbaţilor ucişi.

În prezent, există zeci de fermieri israelieni şi familiile lor în cele două fâşii de teren pe care Iordania a afirmat că le va recupera când acordul de închiriere nu va fi reînnoit joi.

Potrivit Haaretz, Eyal Blum, directorul Consiliului Regional Central din Arava, unde este localizat Ghumar, a declarat că este de neconceput ca Israelul să renunţe la cele două teritorii. “Zonele agricole din enclava Zofar sunt foarte importante pentru securitatea regiunii, a statului, a oamenilor şi pentru agricultura din centrul regiunii Arava. Este de neconceput că după atâţia ani, ordinea mondială se va schimba. Îi cer premierului israelian să rezolve imediat această criză”.