Ţările UE susţin eliminarea treptată a importurilor de petrol şi gaze ruseşti / Reacţia Ungariei şi Slovaciei
După trei ani de raţionamente, rugăminţi şi concesii, Uniunea Europeană a ajuns la capătul răbdării: luni, cele 27 de state membre ale blocului erau aşteptate să susţină un nou proiect de lege care va opri permanent livrările de gaz rusesc către Ungaria şi Slovacia — fie că le place sau nu celor două.
Potrivit Reuters, miniştrii Energiei din UE au susţinut ieri o propunere de eliminare treptată a importurilor de petrol şi gaze ruseşti către bloc până în ianuarie 2028, a anunţat Consiliul Uniunii Europene.
Miniştrii au aprobat planurile, care ar elimina treptat noile contracte de import de gaz rusesc începând din ianuarie 2026, contractele existente pe termen scurt din iunie 2026 şi contractele pe termen lung în ianuarie 2028, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la Luxemburg.
Legea nu este încă definitivă. Ţările UE trebuie să negocieze regulile finale cu Parlamentul European, care încă îşi dezbate poziţia.
UE doreşte să elimine treptat importurile de energie rusească pentru a priva Kremlinul de veniturile destinate finanţării războiului său din Ucraina.
În prezent, Rusia reprezintă 12% din importurile de gaze ale UE, în scădere de la 45% înainte de invazia sa în Ucraina din 2022, Ungaria, Franţa şi Belgia fiind printre ţările care încă primesc gaz rusesc.
Comisia Europeană a conceput propunerile astfel încât să poată fi adoptate în ciuda opoziţiei anterioare din partea Ungariei şi Slovaciei, cele două ţări care încă importă petrol rusesc.
Era nevoie de sprijinul unei „majorităţi calificate” a statelor membre ale UE — adică cel puţin 55% — astfel încât una sau două naţiuni singure să nu poată bloca decizia.
Textul aprobat luni a permis flexibilităţi specifice pentru statele membre fără ieşire la mare, care includ Ungaria şi Slovacia.
Prim-ministrul slovac Robert Fico şi-a apărat opoziţia faţă de eliminarea treptată a importurilor de gaze şi petrol şi faţă de sancţiunile împotriva Rusiei, care necesită unanimitate în UE.
Slovacia a blocat ultimul pachet de sancţiuni din cauza cererilor legate de planul de eliminare treptată a importurilor de energie rusească.
Separat, UE negociază un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei care ar interzice importurile de GNL cu un an mai devreme, din ianuarie 2027.
Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat luni că noul pachet de sancţiuni ar putea fi aprobat chiar în cursul acestei săptămâni.
Context
De când Moscova a declanşat războiul total împotriva Ucrainei, în 2022, UE a slăbit controlul de lungă durată al Kremlinului asupra aprovizionării energetice a blocului, eliminând aproape complet importurile sale de petrol, cărbune şi gaz rusesc.
Dar, pe parcursul acestui amar „divorţ energetic”, Budapesta şi Bratislava au refuzat cu încăpăţânare să colaboreze. Susţinând în repetate rânduri că nu au nicio alternativă reală, guvernele lor prietenoase cu Rusia s-au plâns că renunţarea la Moscova ar însemna preţuri explozive pentru consumatori.
Experţii contrazic în mare parte aceste afirmaţii. Şi, în orice caz, capitalele europene sunt pregătite să treacă peste voinţa lor.
În timp ce Rusia loveşte repetat infrastructura energetică a Ucrainei, „miliarde de euro au fost plătite... de Ungaria şi Slovacia către Rusia”, a spus ministrul Energiei din Lituania, Žygimantas Vaičiūnas.
„Ei folosesc aceşti bani pentru maşina lor de război... acest lucru este cu adevărat inacceptabil. Acum este timpul să demonstrăm... voinţă politică la nivelul UE”, a declarat el pentru POLITICO.
De când Vladimir Putin a ordonat prima dată trupelor să intre în Kiev, Bruxelles-ul a impus un embargo asupra ţiţeiului, combustibilului şi cărbunelui rusesc care intră în bloc; a stabilit un plafon de 47,60 USD pe baril pentru vânzările globale de petrol ale Moscovei, sub preţul pieţei; şi a redus cota Kremlinului pe piaţa de gaze a UE de la 45% la 13%.
Dar Ungaria şi Slovacia s-au împotrivit în mod repetat şi au blocat sancţiunile, obţinând derogări care le-au permis să continue importurile de ţiţei rusesc prin conducta Drujba, care trece prin Ucraina, şi să împiedice eforturile de a viza sectoarele de gaz şi nuclear ale Moscovei.
De fapt, cele două ţări îşi măresc constant plăţile pentru combustibili fosili către Moscova, potrivit lui Isaac Levi, expert pe Rusia la Centrul pentru Cercetare în Energie şi Aer Curat (Centre for Research on Energy and Clean Air) din Helsinki. Budapesta şi Bratislava au plătit Rusiei 5,58 miliarde de euro pentru importuri de combustibili fosili doar în acest an, a spus el, depăşind deja cele 5,56 miliarde de euro plătite anul trecut.
Realizând că abordarea consensuală a ajuns într-un impas, Comisia Europeană a decis în iunie să schimbe tactica. Executivul UE a prezentat o propunere legislativă care ar impune o interdicţie asupra gazului rusesc, începând de anul viitor pentru contractele pe termen scurt şi până la sfârşitul lui 2027 pentru cele pe termen lung.
Spre deosebire de sancţiuni, care necesită unanimitate din partea tuturor ţărilor UE, propunerea — prezentată ca o măsură comercială — are nevoie doar de o majoritate calificată a capitalelor pentru a fi aprobată, eliminând astfel practic dreptul de veto al Ungariei şi Slovaciei asupra proiectului de lege.
Fără ieşire, dar nu blocate
Înainte de vot, cele două ţări au făcut tot posibilul pentru a zădărnici acordul.
Prim-ministrul slovac Robert Fico a promis că va bloca al 19-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei dacă nu va obţine concesii privind interdicţia asupra gazului, cunoscută şi sub numele de REPowerEU.
Compania energetică de stat ungară MVM are în prezent un contract pe termen lung cu Gazprom, până în 2036, precum şi acorduri sezoniere pe termen scurt. Compania slovacă SPP este legată prin contractul său cu monopolul de export controlat de Kremlin până în 2034.
După ce eurodeputaţii au convenit săptămâna trecută asupra poziţiei lor de negociere privind proiectul de lege, ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a numit textul „un atac direct asupra securităţii energetice a Ungariei”.
Acesta „ne afectează performanţa economică şi ameninţă costurile reduse ale utilităţilor pentru familiile ungare”, a scris el pe platforma socială X. „Nu vom permite asta!!”
„REPOWER ESTE O MIŞCARE IDEOLOGICĂ ABSURDĂ”, a tunat Fico la începutul acestei luni.
Însă industria nu este la fel de vocală. Propunerea „probabil nu este catastrofală”, a spus un reprezentant al sectorului ungar de petrol şi gaze: „Guvernul şi politicienii strigă 'lupul', dar să vedem dacă acest lup chiar vine.”
Este adevărat că proiectul de lege va duce probabil la creşterea preţurilor în regiune cu „5 până la 10%” pe termen mediu, a declarat Tamás Pletser, analist petrol şi gaze la banca Erste. Dar, dacă Comisia va colabora cu ţările pentru reducerea taxelor de tranzit la gaz, aceasta ar putea elimina „până la 40%” din creşterea preţurilor, a adăugat el.
Între timp, MVM semnează discret noi contracte pentru gaz, a adăugat Pletser. Ungaria poate, de asemenea, găsi alternative prin gaz lichefiat provenit din Europa de Vest şi Grecia, a spus el, precum şi printr-un nou proiect de foraj în România, din mijlocul anului 2027. Industria este „absolut” pregătită, a afirmat el.
Executivul UE nu pare îngrijorat nici el.
„Măsurile au fost concepute pentru a păstra securitatea aprovizionării energetice a UE, limitând în acelaşi timp orice impact asupra preţurilor”, a spus un oficial al Comisiei.
Indiferent dacă va duce sau nu la creşterea preţurilor, capitalele europene sunt pregătite să apese pe trăgaci.
„Nu au făcut mare lucru pentru a-şi diversifica sursele, au sabotat sancţiunile şi au avut destul timp. Nu există altă modalitate decât să-i obligăm”, a spus un al doilea diplomat al UE.
„Nu de ieri am început să vorbim despre renunţarea treptată la gazul rusesc. Rusia nu este un partener — este o problemă. E timpul să încetăm să ne prefacem că nu este”, a spus un al treilea diplomat al UE.
Dar ţările UE rămân ferme.
„Aşa este mereu, că îşi găsesc modalităţi de a-şi face strategiile de ieşire”, a spus Vaičiūnas, „dar acum trebuie să adoptăm cu adevărat o poziţie fermă asupra... REPower.”
Între timp, cele două ţări continuă să susţină că legea le ameninţă securitatea energetică, va creşte preţurile pentru consumatori şi va afecta industria grea.
