Columbia îşi recheamă ambasadorul din SUA pe fondul conflictului cu Trump

Columbia şi-a rechemat ambasadorul de la Washington pe fondul unui schimb furios de replici între preşedintele columbian Gustavo Petro şi Donald Trump, legat de atacurile letale ale SUA asupra unor ambarcaţiuni din Caraibe, informează The Guardian.

Disputa a luat o turnură bruscă în acest weekend, când Petro a acuzat Statele Unite de „uciderea” unui pescar columbian într-un atac asupra unei nave aflate în apele teritoriale ale Columbiei. Petro şi administraţia sa au declarat că lovitura din mijlocul lunii septembrie a fost „o ameninţare directă la adresa suveranităţii naţionale” şi că victima era „un pescar de-o viaţă” şi „un om umil”.

În replică, Trump, care a afirmat că astfel de atacuri sunt menite să oprească traficul de droguri către SUA, l-a numit pe Petro „traficant ilegal de droguri” şi a promis să pună capăt plăţilor de ajutor către Columbia, una dintre cele mai mari beneficiare ale asistenţei americane antidrog. El i-a ordonat, de asemenea, lui Petro să „închidă” locurile de cultivare a drogurilor, spunând că, dacă nu o va face, „Statele Unite le vor închide pentru el, şi nu va fi făcut frumos”. Vorbind la bordul avionului Air Force One, Trump a adăugat că va anunţa noi tarife pentru bunurile columbiene.

Ca răspuns, Columbia şi-a rechemat ambasadorul în SUA pentru discuţii la Bogotá luni, în timp ce ministrul de Interne, Armando Benedetti, a declarat că aceste remarci reprezintă o „ameninţare de invazie sau acţiune militară împotriva Columbiei”. Petro a afirmat că acest conflict de cinci decenii din Columbia îşi are originea în „consumul de cocaină în Statele Unite” şi a susţinut că aportul american a fost „modest şi practic inexistent în ultimii ani”.

Analiştii au avertizat că această ceartă marchează una dintre cele mai grave rupturi în relaţiile dintre cei doi aliaţi de lungă durată şi ridică semne de întrebare cu privire la viitorul cooperării în domeniul securităţii şi al combaterii traficului de droguri. Disputa survine într-un moment critic pentru Columbia, care se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate din ultimul deceniu.

Cu toate acestea, Columbia nu a dat înapoi, iar Ministerul de Externe a declarat că afirmaţiile lui Trump „conţin o ameninţare directă la adresa suveranităţii naţionale, prin propunerea unei intervenţii ilegale pe teritoriul columbian”.

Relaţiile s-au deteriorat la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. La câteva zile după inaugurarea sa, Columbia a refuzat iniţial să accepte zborurile militare care transportau deportaţi, determinându-l pe preşedintele american să ameninţe cu tarife şi sancţiuni. Câteva luni mai târziu, Washingtonul i-a revocat viza lui Petro, după ce acesta îi îndemnase pe soldaţii americani să nu asculte ordinele lui Trump la un miting pro-Palestina din New York, spunându-le: „Nu ascultaţi ordinele lui Trump. Ascultaţi ordinele umanităţii.”

În septembrie, SUA a declarat apoi că Columbia „nu reuşeşte” să îşi îndeplinească obligaţiile internaţionale de control al drogurilor, retrăgându-i certificarea pentru prima dată în aproape 30 de ani.

Columbia este cel mai mare producător de cocaină din lume, iar cultivarea arbustului de coca, produsul de bază al cocainei, a atins un nivel record anul trecut, potrivit ONU. Bogota susţine că „războiul împotriva drogurilor” de tip militarizat a eşuat şi afirmă că propriile sale politici au dus la niveluri record de capturi.

În pofida mustrării legate de decertificare, Casa Albă a declarat în septembrie că va continua finanţarea şi asistenţa în materie de securitate pentru Columbia, numind parteneriatul „vital pentru interesele naţionale ale Statelor Unite”. Se pare însă că acest lucru s-a schimbat în weekend, Washingtonul ameninţând acum cu reducerea ajutorului.

Nu a fost imediat clar ce ar implica aceste tăieri, administraţia americană reducând deja o parte din finanţare mai devreme în acest an.

Potrivit organizaţiei de cercetare Washington Office on Latin America (Wola), Columbia trebuia să primească peste 400 de milioane de dolari la începutul anului, dar reducerile anterioare au lăsat-o cu aproximativ un sfert din acea sumă. Potrivit datelor americane, Columbia ar fi primit aproximativ 230 de milioane de dolari în anul bugetar american care s-a încheiat la 30 septembrie – în scădere de la peste 700 de milioane în anii anteriori.

Gimena Sanchez-Garzoli, directoarea pentru regiunea Andină din cadrul Wola, a spus că tensiunile au intrat într-un „teritoriu periculos”, avertizând că „întrucât Columbia este cel mai important aliat al SUA în combaterea traficului de droguri, este contraproductiv să ataci agresiv acest aliat şi să reduci şi mai mult finanţarea.”

Petro, primul preşedinte de stânga al Columbiei, a criticat de mai multe săptămâni atacurile SUA asupra navelor din Caraibe, pe care experţii juridici le-au considerat de asemenea ilegale.

Nave de război, avioane de luptă şi drone au fost desfăşurate pentru ceea ce SUA a descris drept un „conflict armat” cu cartelurile de droguri. Au avut loc şapte atacuri americane în regiune de la începutul lui septembrie, iar cel puţin 32 de persoane au fost ucise.

Pete Hegseth, secretarul american al apărării, a afirmat că un atac de săptămâna trecută a vizat o navă legată de Armata de Eliberare Naţională (ELN), un grup rebel columbian, deşi nu a oferit nicio dovadă. Petro a condamnat bombardamentul, spunând că barca aparţinea „unei familii modeste”.

A fost raportat că au existat supravieţuitori în urma unui alt atac de săptămâna trecută, doi bărbaţi – unul columbian şi unul ecuadorian – urmând să fie repatriaţi de autorităţile americane. Trump a spus că serviciile de informaţii americane au confirmat că nava era „încărcată în mare parte cu fentanil şi alte narcotice ilegale”. Analiştii au remarcat însă că, în timp ce Columbia produce cocaină, traficul de fentanil este concentrat în principal în Mexic.

Duminică seara, Petro a scris că „războiul împotriva drogurilor” dus de SUA este doar o „politică de control” asupra Americii Latine şi a resurselor sale, susţinând că atacurile asupra Venezuelei au ca scop „asigurarea ieftină a petrolului acesteia”.

„Columbia furnizează, de fapt, banii şi victimele în această luptă, în timp ce SUA asigură consumul”, a adăugat el luni, dând vina pe consumul american şi european pentru 300.000 de crime în Columbia şi un milion de morţi în America Latină.

Ulterior, a publicat un videoclip care pretindea că arată armata columbiană capturând aproape o jumătate de tonă de cocaină pe mare, la nord de La Guajira, adăugând cu subînţeles: „Zero morţi în operaţiune”.