De la atacul Israelului contra Iranului la pompa de benzină din România: Când am putea simţi efectele?
Profesorul Cristian Păun a comentat, într-o intervenţie televizată, implicaţiile economice ale atacului Israelului asupra instalaţiilor nucleare din Iran, explicând de ce pieţele au reacţionat imediat prin creşteri ale preţurilor la aur şi petrol şi de ce, totuşi, nu ar trebui să ne alarmăm pe termen lung.
Jurnalist: Aşadar, după atacurile Israelului asupra instalaţiilor nucleare din Iran, vedem că preţurile petrolului şi aurului cresc vertiginos.
Cristian Păun: Da, este o reacţie pe care am mai văzut-o, o reacţie de moment. Pieţele, în general, sunt destul de conectate la informaţia momentului.
În ceea ce priveşte aurul, este o reacţie normală, pentru că, în general, investitorii caută să-şi parcheze lichidităţile în active de rezervă. Aurul rămâne principalul activ de rezervă în lume, prin proprietăţile sale pe care le are, proprietăţi monetare şi investiţionale. În ceea ce priveşte petrolul, aici, da, avem zona Orientului Mijlociu, care este unul dintre furnizorii importanţi de petrol în lume, dar există şi alte surse de petrol.
Pieţele, cu siguranţă, se vor adapta, se vor ajusta la această situaţie cât de curând şi vom vedea o calmare în perioada următoare. Dar acum, pe moment, avem acest salt. El nu contează atât de mult, pentru că, evident, până să ajungă la preţul de la pompă, această situaţie mai durează.
Este foarte important ca situaţia să ducă într-o anumită direcţie, de preferat spre o calmare a lucrurilor, spre o temperare a situaţiei. Din ce văd eu şi din ceea ce am ascultat la dumneavoastră, pare mai degrabă un atac coordonat, ţintit, asupra liderilor militari şi de securitate din Iran. Este o lovitură foarte bine şi foarte precis calibrată. Nu a fost un bombardament din ăsta, cum vedem la ruşi, cu blocuri, cu supermarketuri, cu locuri de joacă. Pur şi simplu au fost anihilaţi nişte oameni importanţi din aparatul militar al Iranului.
Şi sigur că o să vedem şi reacţiile Iranului, dar eu nu mă aştept să izbucnească acolo un conflict, un război, pentru că Iranul nu are resursele să poată porni un astfel de război. Cu excepţia, evident, a implicării altor puteri militare, dar deocamdată Rusia este împiedicată de Ucraina, rău de tot, şi-şi consumă foarte multe resurse acolo. Nu ştiu dacă mai are resursele economice şi militare să se implice şi în alte părţi, aşa cum o făcea altădată, prin Africa, prin Orientul Mijlociu. Până la urmă, războiul din Siria i se datorează în bună măsură şi nu cred că va mai putea să facă ceea ce a făcut atunci, în cazul Siriei.
Vom vedea, evident, contează foarte mult şi reacţia Statelor Unite în acest conflict. Eu mă aştept şi la asta. Asta s-ar putea să fie, totuşi, destul de important. Vedeţi, în acest moment e o situaţie similară cu cea din Rusia, adică Israelul invocă faptul că Iranul se înarmează şi are un comportament belicos la adresa ei şi nu-şi doreşte treaba asta şi a atacat Iranul.
Pe de altă parte, Rusia o să spună: „Aha, păi da, asta am făcut şi noi. Şi noi am considerat că ucrainenii sunt foarte periculoşi pentru noi şi i-am atacat ca să-i punem la punct, tocmai pe acelaşi model pe care îl vedem astăzi la Israel. Deci, care-i problema?” Această relativizare a răului şi această bagatelizare şi această, cum să spun eu, abordare din asta care să bulverseze pe toată lumea, să manipuleze pe toată lumea, probabil că o vom vedea din partea Rusiei în perioada următoare.
Sigur că situaţia e diferită, dar evident că Rusia o să spună din nou că ea duce un război de apărare împotriva Ucrainei pe acelaşi model pe care îl dezvoltă, în momentul de faţă, Israelul în relaţia sa cu Iranul. Trăim o lume cu sus în jos, cu o logică a terorii, o logică a tiranilor şi o logică a unei axe a răului care încearcă să ajungă să fie învingătoare în această lume.
Jurnalist: E importantă poziţia dumneavoastră şi perspectiva pe care o oferiţi asupra situaţiei. Spuneţi aşa, că e posibil ca pieţele să se calmeze în perioada următoare şi că n-ar trebui să ne alertăm foarte tare. Totuşi, fiecare creştere la preţul, la valorile petrolului, bănuiesc că se resimte şi în România la pompă, nu?
Cristian Păun: Nu direct. Dacă treaba asta mai durează 3-4 luni, probabil că vom avea o astfel de consecinţă. Dar, deocamdată, există stocuri care sunt la fostele preţuri. Vor exista şi reacţii ale altor producători din altă parte a lumii care, atraşi de aceste preţuri în creştere, vor încerca să vândă mai mult. E drept că, cum să spun eu, umpli un tanc petrolier şi-l trimiţi din Venezuela în Europa... durează putin.
Dar, da, o perioadă putem să vedem aceste preţuri mai mari. Depinde, repet, cât de amplu va fi acest conflict şi cât de mult va dura. Dar trebuie să rămânem prudenţi şi trebuie să rămânem atenţi. Oricum, acesta este un conflict care durează de ceva vreme. Sigur, acum îl vedem un pic mai acutizat. Dar el este mereu acolo, pe masa celor din Israel, pe masa celor din Iran.
Ei tot timpul se confruntă, într-o formă sau alta, direct sau indirect, prin proxy. De asta spun că efectul nu cred că va fi unul foarte de amploare, pentru că pieţele deja au înţeles că acel conflict există acolo, în zonă. Zona nu e o zonă liniştită. Şi că mai apar astfel de situaţii mai complexe. Eu zic că o să vedem o calmare a pieţei. Cred că chiar în perioada imediat următoare.
