De doua ori...barbat!

Dormitoare ale armatei americane langa Parris Island, South Carolina (Scott Olson / Getty Images)
Viorel Vintila
08.08.2011

La 32 de ani m-am inrolat in US Army National Guard. Nu mai eram un pusti nevinovat de 18 ani dus cu arcanul la ostirea romana, unde pentru un an si patru luni serveam patria vrand-nevrand. In tinutul miortic era o vorba din batrani ca cica “ Nu esti barbat, daca nu faci armata” si nu puteam eu sa fac o nota discordanta de la acest adagiu pur mioritic, menit sa-ti ridice moralul, dar si sa-ti gadile subliminal orgoliul tau de macho-man in training.

La 18 de ani d-abia imi mijise mustacioara si nu prea stiam pe ce lume eram si habar nu aveam cu ce se mananca armata si nici ce ma astepta, dar sinapsele mele vibrau la unison la acest “adevar absolut” transimis din tata-n fiu si anume: “Armata te face barbat”...si cine eram eu, un pustan d-abia iesit din liceu, caruia nu i se uscase cerneala de pe diploma de bacalaureat, sa cutez sa fiu mai putin barbat si, eventual, sa incerc sa fentez armata.

Eu doream sa fiu un barbat adevarat care sa-si faca datoria fata de patria muma si sa treaca prin furcile caudine ale “bibaniei” din armata, perioada in care erai umilit si batjocorit de catre cei de ciclul doi si in special de acest personaj infam care iti veghea si respiratia cand dormeai: caporalul! Caporalul dadea ora exacta si el era si tata si mama pe perioada ciclului intai, in care, tu, un biet biban nevinovat, erai dezbracat de caracter si de personalitate si facut o carpa de sters pe jos, fiind la dispozitia si sub bocancul acestui D-zeu cazon, caporalul.

Ei, au trecut si acele 16 luni de formare a caracterului barbatesc si la nici 20 de ani eram declarat, dupa vechiul adagiu mioritic, un barbat adevarat. A meriat oare acest purgatoriu cazon, acest test al barbatiei absolute? O intrebara retorica, in opinia mea de barbat cu armata facuta.

Derulam putin timpul forward si ma regasesc peste 13 ani, la aproape 33 de ani, intr-o noua armata, de data asta o armata voluntara in care eu decideam sa ma inrolez si sa devin un macho man, made in USA. Ca sa fii acceptat in US Army , trebuie sa treci un test de cultura generala de aptitudini (pe care l-am trecut cu flying colors) si sa treci o vizita medicala complexa. Poate va intrebati de ce decizia mea de a lua taurul the coarne si a ma inrola de buna voie si nesilit de nimeni in US Army?

Trei motive au stat la baza acestei decizii importante si oarecum curajoase...la aproape 33 de ani sa te inrolezi in US Army, unde ai alaturi de tine pusti de 18-20 de ani cu care trebuie sa tii pasul, nu e chiar “picnic”.

Primul motiv a fost sa-mi arat respectul pentru noua mea tara adoptiva si sa-mi castig aprecierea americanilor prin faptul, ca eu, un foreign citizen, ma inrolam intr-o armata fata de care nu aveam nicio obligatie, dar fata de care eu ma simteam dator sa-mi aduc umilul meu aport.

Al doilea motiv a fost sa-mi “trag” o constitutie fizica de invidiat cu un six pack abs ( abdomen cu “patratele”)...si al treilea motiv a fost ca nu mi-ar strica sa am o pregatire de specialitate intr-un domeniu pe care l-as putea aplica si in viata civila.

Pregatirea fizica si militara dureaza noua saptamani, timp in care esti pregatit fizic, inveti regulamentele militare si esti invatat basisc in ale armamentului din dotare. Perioada aceasta de foc se numeste basic training si se face la unul din centrele militare de pregatire din USA. Eu am facut aceasta pregatire la o baza militara din statul Missouri.

Dupa un zbor cu avionul de 3 ore si o calatorie cu bus-ul de vreo 4 ore, am ajuns in zorii zilei la 4 am la destinatia mea finala. Aici incepea odiseea mea militara din State. Am fost intampinati de la coborarea din bus cu strigate de intimidare, care mai de care mai infricosatoare, din partea domnului drill sergeant care era echivalentul caporalului mioritic. Am fost repartizati in dormitoare si in cateva zile eram tunsi, vaccinati si imbracati in uniforma Unchiului Sam (asa facea Army referire la USA).

Dupa 3 zile de centralizare am fost imbarcati intr-un bus care se numea bou-vagon, deoarece initial fusese destinat transportului de animale si fusese convertit ca autobuz de transportat soldatii. Era inca o lovitura de imagine menita sa te intimideze. Am ajuns dupa 45 de minute, timp in care am fost obligati sa tinem duffle bag-ul ( un ruscac mare in forma de cilindru incarcat cu toata tinuta noastra militara si accesoriile aferente), in brate pe tot parcursul drumului. Bratele ne amortisera si daca indrazneam sa-l lasam jos , eram intampinati cu niste decibeli durerosi pentru urechea umana, decibeli care-ti faceau si parul de pe piept sa stea in pozitia de drepti.

Ajunsi la unitate unde pentru noua saptamani incepea procesul de “break down” (adica sa te faca un zombie care sa execute ordinele cu sfintenie) si noua mea cariera de soldat american. Baza militara, care avea un smoke free policy, (fumatul era interzis), era in fapt un mic orasel care se intindea pe sute de hectare. Aveam catina, magazine, sala de sport, terenuri de sport, sali de clasa, dormitoare, terenuri pentru antrenament etc.

La nici 2 zile dupa ce am sosit la baza militara am avut un physical training (exercitiu fizic) pentru evaluare. Aceasta evaluare consta in 2 mile alergare, flotari si abdomene. La sfarsit ti se dadea un punctaj final. Apoi incepeau cursurile la sala si antrenamentele pentru trageri. La sfarsitul celor noua saptamani, trebuia sa treci probele fizice, dar si probele la trageri cu M16 (varianta americana a PM-ului romanesc-Kalasnikov). Cam 25 % nu treceau aceste probe si erau nevoiti sa treaca din nou prin alte noua saptamani de training. Eu, unul, m-am descurcat bine la probele fizie, unde am scos un punctaj bun, dar aveam temeri dstul de mari la trageri,deoarece stiam ca in armata romana nu prea stralucisem. In Romanian Army, de abia reuseam un satisfacator ca rezultat, iar la tragerile cu Garzile Patriotice, cu ZB-ul, trageam numai NS-uri, adica nesatisfacator.

La trageri ni se dadeau doua sectoare cu 40 de cartuse. Prima tragere sa facea din pozitia foxhole (o groapa), iar apoi se tragea din pozitia culcat. Tintele erau la distante cuprinse intre 50 si 500 de metri care se ridicau si coborau la intervale regulate. Ca sa ai un rezultat satisfacator trebuia sa tragi cel putin 27 la ambele pozitii. Spre surprinderea mea eu am reusit un extraordinar 38 din 40 , rezultat care avea sa fie the highest BRM (adica cel mai bun la pusca mitraliera). Si daca nu ma credeti am si proba: diploma de excelenta! Plus, o insigna de expert in trageri!

Dilema mea ramane insa....cum la Romanian Army, trageam NS si S iar aici ajunsesem fruntasul companiei....!! Sa fie arma de vina? Sau pur si simplu dorinta mea crancena de a fi cat mai bun? Sa fi avut Kalasnikovul romanesc “bataie”? Sincer, nu am un raspuns...

Am fost foarte happy cand am fost scos pe scena la Graduation Day si felicitat personal de comandantul unitatii pentru rezultatul meu la trageri. Graduation Day, insemna sfarsitul celor noua saptamani de Basic Training. Apoi, incepea pregatirea strict de specialitate intr-o alta unitate militara. Ce a fost mai greu trecuse insa...

Devenisem din nou barbat, de aceasta data unul mai copt, la 33 de ani...ma puteam lauda ca aveam doua armate in spate...

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor