De ce sunt pe cale să eşueze negocierile pentru bugetul UE

Negocierea bugetului pentru 2013 s-a transformat într-un război între instituţiile europene şi statele membre. Marea Britanie va vota oricum împotrivă, indiferent de suma cu care va fi redus bugetul. Cel mai mult pierd domenii precum agricultura sau politica de coeziune, iar România nu se află în postura de a-şi permite să ameninţe cu vetoul.

Singura certitudine este ca bugetul UE va fi redus. Întrebarea e cu cât şi de unde se va tăia. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a propus tăieri în toate domeniile. Printre acestea şi o reducere cu 21,5 miliarde de euro a subvenţiilor pentru fermieri, de care Franţa profită cel mai mult.

La rândul ei, Comisia Europeană respinge propunerea de 950 de miliarde de euro pentru bugetul UE 2013-2020 făcută de Van Rompuy, care prevede tăieri suplimentare de 75 de miliarde de euro faţă de recomandarea iniţială a CE. Indiferent de variantă, fondurile pentru infrastructură şi întreprinderi, menite să ajute statele estice să recupereze decalajele faţă de Occident, aşa numita politică de coeziune, va primi cu 17 miliarde de euro mai puţin. Cele mai nemulţumite de faptul că este atinsă politica agricolă comună sunt, evident, Franţa şi Polonia.

„Nu acceptăm propunerea de a reduce cu 25 de miliarde de euro fondurile pentru politica agricolă comună”, a declarat Bernard Cazeneuve, ministrul francez pentru afaceri europene. Iar premierul polonez Donald Tusk face acum naveta între Bruxelles şi Berlin în încercarea de a împiedica tăierea fondurilor pentru politica de coeziune. „Germania, ca şi contributor net la această politică are, în mod clar, o altă poziţie faţă de bugetul UE decât Polonia sau Prietenii coeziunii, dar am fost întotdeauna capabili să ajungem la un compromis”, a spus el joi într-o conferinţă de presă comună cu Angela Merkel. De partea cealaltă, cancelarul german s-a declarat pregătită pentru un compromis, motivând că un eşec al negocierilor pe buget ar fi dăunător pentru UE. Germania susţine însă mai degrabă propunerea lui Van Rompuy decât pe cea a Comisiei Europene, dorind o reducere a bugetului UE cu cel puţin 100 de miliarde de euro.

Chiar dacă Germania ar agrea un compromis, negocierile ar putea să eşueze pentru că premierul britanic David Cameron va face uz de vetoul ţării sale. Britanicii consideră că bugetul UE, în varianta Comisiei sau a Consiliului, este tot prea mare şi mai trebuie tăiat. Reducerile în valoare de 80 de miliarde de euro sunt insuficiente în raport cu ţinta de 100-200 miliarde pe care o doresc Marea Britanie, Germania, Suedia şi Olanda. Ca urmare, va fi foarte greu să se ajungă la un compromis. Premierul britanic David Cameron nu-şi poate schimba poziţia pentru că sondajele arată că trei sferturi dintre britanici se opun creşterii bugetului UE, iar numărul celor care cer ca ţara să iasă din UE este în creştere. În plus, laburiştii sunt creditaţi acum în sondaje cu mai multe procente decât conservatorii.

Reducerea fondurilor pentru ajutoare de dezvoltare

Pe lângă fondurile pentru politica agricolă comună şi coeziune, vor fi afectate de reducerea bugetului UE şi dezvoltarea şi ajutorul umanitar. Bugetate cu 60 de miliarde de euro în propunerea Comisiei Europene pentru 2014-2020, aceste domenii ar urma sa fie reduse drastic în varianta propusă de Consiliul European. Potrivit ONG-ului Oxfam, Herman Van Rompuy a cerut o reducere a cheltuielilor externe ale UE cu 9,65%, iar 11 procente să fie tăiate de la Fondul European de Dezvoltare, în ciuda faptului că aceste fonduri erau alocate „celor mai sărace ţări ale lumii”. În plus, planul bugetar al preşedinţiei cipriote a UE pentru următorii şapte ani, care cere o reducere cu 50 de miliarde de euro a bugetului UE, ar tăia 7,3 miliarde de euro din bugetul pentru ajutoare.

Vetoul României

În acest context complicat de criza euro, negocierile legate de planificarea bugetară multianuală arată diviziunile profunde din interiorul Uniunii - mai întâi, între mai multe instituţii care vin cu propuneri diferite şi par mai puţin dispuse la compromis. Preşedinţia rotativă a UE, deţinută acum de Cipru, se suprapune cumva haotic peste noul preşedinte al Consiliului European. Parlamentul European nu s-a mai prezentat la negocierile de săptămâna aceasta, nemulţumit că nu a fost aprobată de către Consiliu alocarea a 9 miliarde de euro pentru plăţi trebuie făcute până la sfârşitul anului.

Şi între statele membre se observă divergenţe clare de interese. Ţările din grupul Prietenii coeziunii, care sunt net beneficiare ale politicii de coeziune - Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania şi România se opun reducerii fondului pentru acest domeniu. De partea cealaltă, contributori neţi precum Germania, Olanda sau Suedia cer reduceri drastice ale acestor fonduri. Franţa şi Polonia încearcă să împiedice reducerea banilor alocaţi pentru politici comune, în timp ce Suedia şi Marea Britanie cer vehement reducerea subvenţiilor pentru agricultori.

Iar în acest context tulbure, România ameninţă că va introduce veto şi nu va accepta reducerea fondurilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună. „Din punctul de vedere al Guvernului României, propunerea recent prezentată de preşedintele Van Rompuy, care implică scăderi de fonduri atât pentru politica agricolă comună, cât şi pentru politica de coeziune şi introducerea unor criterii noi, defavorabile României, de stabilire a alocaţiilor, este o propunere inacceptabilă şi am prezentat preşedintelui această opoziţie fermă şi nenegociabilă a României, invocând inclusiv dreptul de veto al României”, a declarat premierul Victor Ponta.

Foarte frumos că România are o poziţie într-o astfel de chestiune importantă. Din păcate, nu avem credibilitatea necesară pentru o asemenea acţiune de blocaj, cu o rată de absorbţie a fondurilor europene de numai 10% şi plăţile suspendate pentru programele operaţionale pe transporturi şi resurse umane, precum şi pentru cel regional. Chiar dacă negocierile vor eşua din cauza foarte posibilă a vetoului Marii Britanii, România nu va avea prea mult de câştigat. Discuţiile vor fi reluate oricum în decembrie sau anul viitor. Până atunci România nu-şi va creşte absorbţia fondurilor europene. Ţara noastră nu are un obiectiv pe care să-l susţină la summitul de pe 22 noiembrie, nu are o idee clară despre cum ar trebui să arate bugetul UE, ci doar cum nu trebuie să arate. De aceea, Guvernul a aprobat înfiinţarea unui consiliu interministerial pentru negocierea bugetului UE 2014–2020 care are ca obiectiv stabilirea mandatului la nivelul Consiliului afacerilor generale privind negocierea şi formularea poziţiei României în contextul finalizării negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual (C.F.M.) şi cu privire la negocierea sumelor ce vor fi alocate în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene 2014–2020. Poate că acest organism va formula o poziţie a României până săptămâna viitoare.