Van Rompuy propune un buget care afectează noile ţări membre, printre care România, şi Franţa

Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a lansat o variantă de buget pentru 2014-2020 care prevedere o reducere cu 75 de miliarde de euro faţă de propunerea CE, cele mai afectate fiind noile ţări membre, printre care şi România, şi Franţa.

Propunerea lui Herman Van Rompuy vizează reduceri la toate programele, de la subvenţiile agricole - unde Franţa este principalul beneficiar - fiind tăiate 21,5 miliarde de euro.

Şi politica de coeziune, destinată reducerii disparităţilor dintre est şi vest, ar urma să primească cu 17 miliarde de euro mai puţin.

Varianta preşedintelui Consiliului European i-a nemulţumit pe polonezi şi francezi.

"În mod clar nu este ceea ce ne-am dorit", a precizat un diplomat francez pentru EUobserver. De altfel, Parisul nu a fost mulţumit nici de propunerea Preşedinţiei cipriote, care a avansat o reducere de 50 de miliarde de euro faţă de propunerea Comisiei Europene, de aproximativ 1.000 de miliarde de euro.

În această perioadă, premierul polonez, Donald Tusk, încearcă să pledeze cauza grupului ”Prietenii coeziunii” - din care face parte şi România - la Berlin şi Bruxelles.

"Germania, care este contributor net, are în mod clar o opinie diferită de cea a Poloniei şi a Prietenilor coeziunii, dar am fost întotdeauna capabili să ajungem la un numitor comun", a declarat miercuri Donald Tusk, în cadrul unei conferinţe cu cancelarul german, Angela Merkel.

"Germania vrea reduceri mari, dar Polonia consideră că aceste tăieri trebuie să fie mai echilibrate, pentru a proteja acest mecanism de creştere care este politica de coeziune", a mai spus Tusk.

Angela Merkel a precizat că speră să se ajungă la un compromis la summit-ul de săptămâna viitoare, întrucât lipsa unui consens va afecta credibilitatea UE.

Purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert, a salutat propunerea lui Van Rompuy, care este mai aproape de ceea ce vrea Germania, o reducere cu 120 de miliarde de euro faţă de varianta de buget a CE.

Un diplomat cipriot a precizat pentru EUobserver că în final se va ajunge probabil la o reducere în jur de 100 de miliarde de euro, cheia compromisului fiind Marea Britanie.

La 29 octombrie, Preşedinţia cipriotă a UE a propus o reducere cu 50 de miliarde de euro a bugetului pentru 2014-2020, cele mai afectate urmând a fi fondurile de coeziune, destinate ţărilor mai puţin dezvoltate, printre care şi România, care ar putea pierde 4 miliarde de euro.

Propunerea cipriotă vizează reducerea cu cel puţin 50 de miliarde de euro a bugetului pentru viitorul exerciţiu bugetar propus de Comisia Europeană - 1.033 miliarde de euro în credite de angajament şi de 987 miliarde euro în credite de plată.

”Conform evaluărilor Preşedinţiei, acesta ar fi un punct de plecare pentru delegaţii în vederea reflectării asupra efectelor reducerilor. Tăieri mai mari sunt necesare pentru a ajunge la un compromis”, se arată în documentul Preşedinţiei cipriote.

Cele mai afectate ar fi fondurile de coeziune, unde Ciprul propune o reducere de la 495 de miliarde de euro la 472 de miliarde de euro.

Potrivit Die Presse, Bulgaria şi România ar avea cel mai mult de pierdut în cazul unei reduceri a fondurilor de coeziune.

Este posibil ca Bucureştiul să primescă cu 4 miliarde de euro mai puţin faţă de perioada 2007-2013.

Şi pentru agricultură şi dezvoltare rurală este propusă o reducere, de la 386 miliarde de euro la 379 miliarde de euro. Fondurile pentru politica externă vor rămâne la acelaşi nivel, de 18 miliarde de euro, iar pentru pre-aderare şi dezvoltare globală se vor reduce de la 70 de miliarde la 65 de miliarde de euro.

Şi banii pentru funcţionarea instituţiilor europene vor fi mai puţini, dar Preşedinţia cipriotă nu a propus nicio cifră, după ce CE a anunţat un buget de 63 de miliarde de euro în acest sens.

EUobserver notează că propunerea Ciprului va supăra cele 13 ţări, printre care şi România, reunite în grupul ”Prietenii Politicii de Coeziune”. Aceste ţări au pledat pentru menţinerea la nivelul actual al fondurilor de coeziune. După ce s-au întâlnit în iunie la Bucureşti şi recent la Varşovia, ”Prietenii Politicii de Coeziune” s-au reunit, din nou, la 13 noiembrie, la Bruxelles.

Nici celălalt grup format în timpul negocierilor privind viitorul buget nu va fi mulţumit cu propunerea Ciprului. Statele care formează aşa-numitul grup al ”Prietenilor cheltuielilor mai bune”, în special Germania, Danemarca, Finlanda şi Franţa, au cerut reduceri de cel puţin 100 de miliarde de euro. Mai mult, Olanda, Suedia şi Marea Britanie vor ca reducerile să fie între 115 şi 130 de miliarde de euro.

De altfel, Marea Britanie şi Olanda au ameninţat că vor bloca bugetul, dacă la summit-ul extraordinar al şefilor de stat şi de guvern din noiembrie nu se va ajunge la un acord privind reduceri masive.

Şi Suedia şi Danemarca au anunţat că vor avea o poziţie fermă pe acest subiect.

Înalţi oficiali ai UE au avertizat că summit-ul din noiembrie ar putea dura nu 2 zile, ci 4 zile, întrucât negocierile vor fi dure între ţările net contributoare şi cele care beneficiază cel mai mult de pe urma fondurilor europene.