De ce nu reuşesc pro-europenii de la Chişinău să formeze un guvern (interviu)

După alegerile din 30 noiembrie care au marcat o victorie la limită a pro-europenilor, PLDM, PDM şi PL păreau decise şi condamnate să revină în formula AIE şi să facă ce n-au prea făcut în ultimul mandat - reformele dureroase în domenii precum justiţia şi anticorupţia. Între timp însă, o lună şi ceva mai târziu, negocierile pentru formarea unei noi coaliţii de guvernare şi mai ales cele legate de împărţirea funcţiilor sunt în impas. Liberalii ar solicita funcţia de preşedinte iar premierul Iurie Leancă insistă pe cooptarea comuniştilor la guvernare pentru a reduce polarizarea societăţii. Comentatorul politic Victor Nichituş din Chişinău explică într-un interviu pentru Epoch Times ca şi subiectul acţionariatului netransparent al băncilor este folosit pentru a determina unele forţe politice să participe la guvernare.

Epoch Times: Cum se explică faptul că negocierile pentru formarea unei noi coaliţii de guvernare la Chişinău au intrat într-un impas după ce PL, PLDM şi PDM păreau decise să refacă alianţa pro-europeană? Ce s-a întâmplat?

Intenţia partidelor pro-europene (PLDM, PDM şi PL) de a construi o coaliţie parlamentară care să aibă majoritatea în Parlamentul de la Chişinău rămâne valabilă. Niciunul din cei trei lideri nu au făcut declaraţii de presă în care să spună, cu subiect şi predicat, că renunţă la această idee. Singura declaraţie de presă care ar explica impasul în care au intrat aceste negocieri a fost făcută de către preşedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, care a spus cu text deschis că liberalii sunt cei care blochează tratativele, având cerinţe ridicate. „Îmi doresc ca liberalii să fie mai constructivi, să caute soluţii împreună cu noi. Liberalii trebuie să declare ce nu acceptă şi să se ducă în opoziţie, dacă asta vor”, a declarat Diacov.

Domnia sa a lăsat să se înţeleagă că liberalii moldoveni ar solicita funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. „ Nu trebuie să atingem funcţia de preşedinte. La preşedinte expiră termenul în 2016. Coaliţia se va aduna şi vom discuta pe parcurs. Fără un alt grup parlamentar, această problemă nu se va rezolva”, a spus Diacov. Liberalii moldoveni prin vocea deputatului Partidului Liberal, Anatol Şalaru, au replicat afirmând că Diacov doreşte să transforme fracţiunea PL în „deputaţi de buzunar”. Este clar că situaţia dificilă în care se află cele trei partide se datorează Partidului Liberal care solicită mai multe funcţii decât i-ar reveni potrivit rezultatului obţinut în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Partidul Liberal deţine 13 mandate în actualul Parlament.

Pe de altă parte, preşedintele PL Mihai Ghimpu vrea să modifice prevederile Constituţiei RM referitoare la alegerea preşedintelui prin referendum pentru ca acesta să fie ales în Parlament cu 51 de voturi. PLDM şi PDM în schimb vor că preşedintele să fie ales prin vot popular direct.

De ce insistă premierul moldovean Iurie Leancă pe cooptarea PCRM la guvernare? Pentru ce este nevoie de prezenţa comuniştilor în guvern şi de votul lor în Parlament, dat fiind că s-a vorbit foarte mult despre o trădare a rezultatului votului care ar fi indicat victoria pro-europenilor?

Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, pentru investirea Guvernului moldovean sunt necesare 51 de mandate din totalul celor 101 ale legislativului. Dificultatea în care se află partidele pro-europene ţine de alegerea, în cadrul Parlamentului, a viitorului şef al statului. Preşedintele Republicii Moldova se alege cu votul a 61 de deputaţi. Acest lucru ar trebui să se întâmple în martie/aprilie 2016.

Dacă va fi constituită, coaliţia pro-europeană ar avea 55 de deputaţi, suficienţi pentru obiectivul de învestire a noului Cabinet de Miniştri, insuficienţi însă pentru cel de al doilea obiectiv de alegere a viitorului şef al statului moldovean. Cele 20 mandate ale Partidului Comuniştilor devin interesante pentru a asigura pe viitor cel de al doilea obiectiv. Teoretic, PCRM, PDM şi PSRM ar aduna, fără PLDM şi PL, 65 de mandate pentru a forma o coaliţie care să controleze, practic, totul. Doar că, atât liderul comuniştilor, Voronin, cât şi liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, au anunţat că nu doresc să colaboreze cu echipa condusă de socialistul Igor Dodon.

Cum să înţelegem declaraţia premierului Leancă potrivit căruia este nevoie de prezenţa comuniştilor în fruntea instituţiilor care trebuie depolitizate?

La postul naţional de radio al Republicii Moldova, premierul Iurie Leancă a declarat că din noua coaliţie de guvernare vor face parte cu siguranţă trei partide, dar a precizat că PCRM este o forţă politică care nu poate fi ignorată „Coaliţia trebuie să fie formată până la mijlocul lunii ianuarie. Din ea vor face parte trei formaţiuni şi, în dependenţă de rezultatele alegerilor, fiecare dintre ele poate miza pe anumite funcţii în structurile de conducere ale statului. Ce ţine de PCRM, este o forţă politică puternică pe care nu o putem ignora. Comuniştii trebuie atraşi în procesul de modernizare a statului”, a explicat premierul moldovean.

Dincolo de asigurarea votului pentru alegerea în 2016 a preşedintelui Republicii Moldova, prezenţa comuniştilor în fruntea unor agenţii moldovene ar face posibilă consolidarea societăţii moldoveneşti. Şeful delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, declara că rezultatele alegerilor din 30 noiembrie au arătat un nivel înalt de polarizare al societăţii moldovene. “Trebuie pus capăt polarizărilor existente, pe criterii de limbă ori de etnie, e nevoie de implementarea unor politici care dă unească societatea moldavă ”, a spus oficialul european. Observatorii vieţii politice dintre Prut şi Nistru afirma că prezenţa comuniştilor moldoveni în fruntea unor agenţii de stat ar contribui la realizarea acestui lucru.

Ce legătură are problema băncilor şi a lipsei de transparenţă a acţionariatului acestora cu formarea noii coaliţii de guvernare? Este vorba despre cazuri precum Banca de Economii a Republicii Moldova, care a revenit până la urmă în proprietatea statului, după ce companii ruseşti ajunseseră să controleze pachetul majoritar de acţiuni?

Printre politicienii moldoveni se numără mulţi acţionari ai sectorului bancar. Cei care vor decide modul în care se vor comporta deputaţii moldoveni la voturile decisive ale legislativului moldovean vor fi cei care au contribuit din greu la finanţarea campaniei electorale.

Omul de afaceri Ion Sturză, a afirmat că Moscova a desfăşurat mai multe operaţiuni de compromitere a liderilor pro-europeni de la Chişinău, inclusiv prin oferirea unor scheme economice dubioase. Probabil. Economiştii moldoveni afirma că aceste scheme sunt cunoscute, reprezentând tentaţiile cu care s-a confruntat şi domnia sa. În condiţiile în care Republica Moldova are cea mai restrictivă legislaţie bancară din lume, cu un singur regulator pe piaţa bancară, Banca Naţională a Moldovei, cazul Băncii de Economii, care a revenit în proprietatea statului moldovean ne vorbeşte despre modul neprofesionist de intervenţie al preşedintelui Băncii Naţionale.

În anul 2012, ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, expedia pe adresa Consiliului Suprem de Securitate o notă prin care informa despre atacul produs în 2011 la Banca de Economii şi prezicea că tranzacţiile dubioase cu acţiunile litigioase vor duce la devalizarea şi cedarea de către stat a pachetului majoritar, ceea ce s-a şi întâmplat. Poziţia de atunci a Băncii Naţionale a Republicii Moldova, care era regulatorul tranzacţiilor şi care a fost informată despre cele întâmplate, rămâne o enigmă. Cert este că în momentul cedării pachetelor majoritare ale Băncii de Economii, şef al cabinetului de miniştri era deja Iurie Leancă.

În ce măsură credeţi că delapidarea de la BEM va fi un test crucial pentru noua coaliţie de guvernare din RM, dat fiind că UE a cerut de fapt investigaţia internaţională despre care vorbea premierul Leancă?

Domnul Leancă afirma recent că va insista asupra efectuării de o companie internaţională a investigaţiei în sistemul bancar. ”Dacă ar trebui sa aleg între o investigaţie efectuată de o companie internaţională şi funcţia de premier, aş alege investigaţia”, a subliniat domnul Leancă. Declaraţiile făcute de Iurie Leancă se referă strict la acţionariatul băncilor moldovene şi la beneficiarii efectivi ai acestora.

Printre politicienii moldoveni se numără mulţi acţionari ai sectorului bancar. Cei care vor decide modul în care se vor comporta deputaţii moldoveni la voturile decisive ale legislativului moldovean vor fi cei care au contribuit la greu la finanţarea campaniei electorale. Lor le este adresată afirmaţia făcută de domnul Leancă. Discursul despre Banca de Economii face parte din arsenalul de presiuni care au loc în procesul de negocieri pentru formarea viitoarei coaliţii parlamentare.

Ce efecte ar putea avea o tergiversare a negocierilor pentru formarea unei noi coaliţii de guvernare?

Regulamentul de funcţionare a Parlamentului Republicii Moldova prevede un termen de zece zile pentru formarea grupurilor parlamentare şi a organelor de conducere ale legislativului. Afirmaţiile decidenţilor politici moldoveni că la mijlocul lunii ianuarie Moldova va trebui să aibă un cabinet de miniştri sunt corecte.

Afilierea politică a celui care va ocupa fotoliul de preşedinte al Parlamentului de la Chişinău ne va dezvălui ce combinaţie politică va fi majoritară. Cu certitudine, liberalii moldoveni care ştiu bine arta compromisului politic, dar şi balansarea între da şi nu, nu vor dori să piardă în anul 2015, la alegerile locale, primăria municipiului Chişinău, ori să apară în ochii electoratului pro-european din Republica Moldova ca fiind cei care au rupt tratativele. Ca urmare, echipa domnului Ghimpu va participa la procedura de vot pentru viitorul şef al Parlamentului, ca semn că nu se va tergiversa nimic.

Victor Nichituş este comentator politic al postului Naţional FM Chişinău.