Dosarele corupţiei în R. Moldova: Cine sunt corupţii şi ce pedepse li se aplică?

Conform datelor Organizaţiei Internaţionale Anticorupţie „Transparency Internaţional”, Republica Moldova se plasează pe locul 102 din cele 133 de ţari studiate. Printre cele mai corupte sectoare menţionate de reprezentanţii lumii de afaceri sunt vama, organele fiscale şi poliţia. Pentru reprezentanţii societăţii civile sectoarele cele mai corupte sunt educaţia şi ocrotirea sănătăţii.

Care este realitatea în baza dosarelor penale de corupţie examinate de instanţele judecătoreşti din Republica Moldova?

Studiul dosarelor de corupţie s-a efectuat de Centrul Naţional Anticorupţie, cu suportul Curţii Supreme de Justiţie şi împreună cu experţii Proiectului MIAPAC. Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană ,,Susţinerea Guvernului Moldovei în domeniul anticorupţiei, reformei Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a poliţiei şi protecţiei datelor cu caracter personal”. Obiectul de cercetare al studiului a fost constituit din 198 dosare penale cu privire la corupţie, deferite justiţiei şi ulterior arhivate la instanţele de fond în perioada 01.01.2010-30.06.2012.

Potrivit datelor studiului în totalitatea crimelor de corupţie predomină traficul de influenţă – 32% şi coruperea pasivă – 26%. La capitolul corupere pasivă cei mai corupţi funcţionari sunt cei din organele de drept şi justiţie - 32%, autorităţile administraţiei publice - 24% şi din instituţiile de medicină - 18%. La capitolul corupere activă şi trafic de influenţă, corupătorii sunt persoanele neangajate în câmpul muncii - 28% şi cele din întreprinderile private - 24%. În 95% din cazuri, subiectul pasiv al infracţiunilor de corupţie urmăreşte obţinerea banilor. În cadrul studierii dosarelor din eşantion, suma totală pretinsă în 169 de dosare este de peste 2 mln de lei, iar valoarea medie a mitei pretinse este de 12.245 de lei. În cazurile traficului de influenţă făptuitorii au primit sau au pretins sume de la 100 de lei până la 4000 de euro.

Studiul a demonstrat că în fiecare al doilea caz de corupţie (44%) instanţele de judecată dispun liberarea de răspundere penală şi atragerea la răspundere contravenţională cu achitarea unei amenzi de până la 3000 de lei; în fiecare al treilea caz (34%) s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În consecinţă, din totalul persoanelor condamnate pentru acte de corupţie 77%-88% au achitat amenzi. Doar în 3 cazuri (1,5%) persoanele atrase la răspundere penală pentru corupţie (trafic de influenţă) au executat pedepse reale privative de libertate, cu o durată medie de 7 luni.

Curtea Supremă de Justiţie, în baza analizei dosarelor penale, a emis Recomandarea nr. 61 cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale în cauzele de corupţie, în care menţionează că în cauzele de corupţie nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 55 CP, care prevăd că răspunderea penală pentru infracţiunea săvârşită poate fi înlocuită "cu o altă formă de răspundere, extrapenală, care atrage încetarea procesului penal cu aplicarea unei sancţiuni cu caracter contravenţional".

Dumitru Roman este doctor în drept, conferenţiar universitar şi şef de catedră la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din R. Moldova