De ce ne aplecăm capul atunci când strănutăm?
alte articole
V-aţi întrebat vreodată de ce ne aplecăm capul atunci când strănutăm? Dar mai întâi să aflăm ce este strănutul şi de ce strănutăm. Strănutul este, de fapt, o eliberare violentă a aerului din plămâni, un act reflex al organismului de curăţare a căilor respiratorii atunci când pătrund particule iritante în acestea.
Data viitoare când veţi strănuta faceţi următorul experiment: încercaţi să menţineţi capul drept şi fiţi atenţi să nu-l aplecaţi înainte. Este practic imposibil.
Acest act reflex permite căilor respiratorii să se elibereze. Acelaşi lucru se întâmplă când se strănută de câte două sau trei ori la rând. Presiunea pe care o produce un strănut determină schimbarea mediului din interiorul pasajelor nazale şi oprirea particulelor străine să intre înăuntru, la fel cum un calculator se restartează când ecranul devine albastru, potrivit cercetărilor.
Strănutul are loc ca urmare a semnalelor biochimice care determină mişcarea micilor fire de păr, asemănătoare unor structuri numite cili, situate pe membranele mucoase ale cavităţilor nazale. Aşa cum explică otolaringologul Jordan S. Josephson pentru Live Science "acesta este cel mai bun mod de a elimina particulele străine din nas. Un strănut permite eliberarea corpului străin, al doilea îl conduce spre partea anterioară a nasului şi al treilea îl expulzează".
Care sunt substanţele care pot provoca strănutul în serie?
Multe particule pe care le inhalăm, cum ar fi praful conţinut în aer, mucegai, piper, amoniac, polen sau alte tipuri de alergeni sau de virusuri, care provoacă răceala şi atacă mucoasa nazală. Atunci când oricare dintre aceste particule ajung în nasul nostru, în mod inevitabil irită căile respiratorii. Dacă în acel moment se inhalează mult aer în mod rapid şi puternic, creierul transmite impulsuri la nivelul diafragmei pentru ca aceasta să crească presiunea în plămâni şi astfel putem expulza obiectul străin care a intrat fără voia noastră.
De asemenea, puteţi strănuta privind la soare sau alte surse de lumină puternică, în acest caz, este numit strănut reflex fotic. Sindromul era deja cunoscut pe vremea grecilor antici şi chiar Aristotel l-a menţionat în unele dintre operele sale. Acesta se întâlneste la aproape 15-35% din populaţie.
Ştiaţi că nu numai omul strănută dar şi multe mamifere, inclusiv animale de companie cum ar fi câinii şi pisicile?
Atunci când o persoană strănută, viteza cu care se deplasează aerul este de aproximativ 320 kilometri pe oră, potrivit unui studiu realizat de cercetatori din cadrul Drexel University din Philadelphia.