De ce exploatarea gazelor de şist nu este rentabilă economic

“Pentru a da iluzia unui boom, industria de petrol şi gaze trebuie să crească producţia în mod constant, chiar dacă face datorii uriaşe. Costurile cu repararea drumurilor ca urmare a exploatărilor gazelor de şist sunt mai mari în SUA decât veniturile. Acestea din urmă sunt mari în primii patru ani, iar apoi se diminuează puternic, în schimb terenul agricol şi apa sunt afectate ireversibil”, a explicat Deborah Rodgers, consultant financiar şi fondator al Energy Policy Forum, o organizaţie care studiază politica şi problemele financiare legate de gazele de şist şi de energia regenerabilă, în cadrul unei conferinţe organizate de Fundaţia “Friedrich Ebert” pe tema exploatării gazelor de şist în SUA.

Rodgers a prezentat cifre care arată că marile companii care au investit mult în extragerea de gaze de şist au suferit pierderi ale activelor de 35 de miliarde de dolari şi au avut probleme cu fluxul de numerar liber. Ea a apreciat că sumele investite de companie ca să foreze au depăşit veniturile. Niciuna dintre companii n-a avut un flux de numerar pozitiv. În opinia lui Rodgers, aceste companii au rezerve supraestimate de cel puţin 100%, iar foarte mulţi bani au fost împrumutaţi pentru active care nu existau.

Consultanţa a respins şi argumentul intens vehiculat de guvernul român că vor fi create multe noi locuri de muncă, arătând că industria de petrol şi gaz avea în SUA în 2011 aproximativ 181.000 de angajaţi (per total), în timp ce industria regenerabilelor creează mult mai multe locuri de muncă.

Ea a dat exemplul statului Texas, unde veniturile rezultate din exploatarea gazului şi a petrolului s-au cifrat la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce costurile cu reparaţia drumurilor ca urmare a acestora le-au depăşit, atingând 4 miliarde de dolari. În Arkansas, veniturile au fost de 182 milioane de dolari, faţă de costuri cu drumurile de 450 de milioane de dolari, iar în Dakota de Nord 3,3 miliarde de dolari, faţă de 7 miliarde.

”Chiar dacă marile companii îşi cosmetizează bilanţurile, beneficiile economice ale gazelor de şist durează doar patru ani şi apoi se diminuează. Este ca o moară. Şisturile mănâncă foarte mulţi bani şi pentru ca băncile să continue să te finanţeze trebuie să arăţi ceva, creşterea producţiei, chiar dacă creşte şi datoria. Altfel intri în incapacitate de plată. Investitorii sofisticaţi ies pe uşa din spate din această afacere”, a explicat Deborah Rodgers. În opinia ei, doar prin exportul de gaz de şist aceste companii îşi pot menţine bilanţul contabil.

Pe de altă parte, Deborah Rodgers a dat exemplul City of Fort Worth din Texas, care a obţinut în 2008 venituri de 50 de milioane de dolari de la 44 de sonde de foraj pentru extracţie de gaze de şist, dar în 2012 aceste venituri s-au diminuat la 23 de milioane de dolari pentru 397 de sonde, pentru a arăta că această investiţie nu este rentabilă.

Mai mult, Rodgers a subliniat că exploatările produc poluare, o reducere a valorii proprietăţilor din apropiere cu 10-15%, contaminarea apei şi a acviferelor.

În privinţa mult invocatei independenţe energetice, experta a afirmat că ”nu poţi să fii niciodată independent energetic dacă te bazezi pe energie fosilă care este temporară. De ce nu investiţi în energii regenerabile mai degrabă pentru că ele rămân?”

”Beneficiile economice ale gazelor de şist durează doar patru ani şi apoi se diminuează. Exploatarea înghite foarte mulţi bani şi pentru că băncile să continue să te finanţeze trebuie să arăţi ceva - creşterea producţiei, chiar dacă creşte şi datoria” - Deborah Rodgers.

La eveniment au mai participat şi Andreea Paul, vicepreşedinte PDL, şi Gabriela Creţu, senator PSD, care au evitat însă să-şi asume o poziţie clară privind legea de interzicere a fracturării hidraulice. ”Nu cred că România este astăzi pregătită să ia o decizie privind gazele de şist. Nu avem moralitatea politică şi economică necesară. Trebuie să lăsăm generaţia următoare să discute despre asta şi până atunci vor fi şi tehnologii mai prietenoase”, a susţinut Andreea Paul, arătând că România îşi poate asigura independenţa energetică prin resursele de hidrocarburi din Marea Neagră, prin reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, ”care trebuie terminate nu pentru că avem foarte mare nevoie de ele, ci pentru că s-a investit foarte mult în ele”.

Parlamentarul PDL a trecut în revistă şi problemele pentru mediu şi om ridicate de fracturarea hidraulică: cantităţile foarte mari de apă folosite, chimicalele din fluidul de fracturare - plumb, uraniu, acid clorhidric şi altele şi faptul că doar o treime din lichidul de fracturare poate fi recuperat. În opinia acesteia, putem câştiga mult mai mult din industriile creative şi artistice decât din exploatarea gazelor de şist.

Gabriela Creţu, colega de partid a domnului Ponta, s-a declarat rezervată faţă de exploatarea gazelor de şist din cauza modelului actual de dezvoltare a României - capitalism de dependenţă. Ea a ocolit asumarea unei poziţii clare pe această temă, arătând că exploatarea nu este făcută de companii româneşti şi că unele companii sunt mai puternice decât guvernele în lumea de azi.

Senatorul PSD a refuzat să recunoască că guvernul Ponta şi-a asumat o poziţie contrară celei cu care a câştigat alegerile, de susţinere cu orice preţ a fracturării, şi a preferat să caute vinovaţii externi, spunând că ”puterea s-a delocalizat şi nu mai e la guvern, ci la Banca Mondială, FMI, Organizaţia Mondială a Comerţului, corporaţii”. Desigur oricine e de vină, numai guvernul care dă pe tavă, şi în lipsa cadrului legislativ, concesiuni firmelor străine, e curat. Doamna Creţu ne-a asigurat nonşalant că ”nu este vorba despre moralitate, ci de schimbarea modului cum se face politica. Avem o legislaţie care nu ne avantajează”. Reconfortant.

Ipocrizia aceasta a fost imediat demontată de Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, care a afirmat clar că ”nu FMI a semnat acordul petrolier, ci un guvern. Nu trebuie să ne ascundem după deget”. El a trecut în revistă stadiul proceselor pe care mai multe asociaţii de mediu le-au intentat în legătură cu exploatarea gazelor de şist. Fostul candidat la Primăria Capitalei a arătat că dacă judecătorii decid că gazele de şist nu sunt definite în legea petrolului, comunele şi comunităţile au dreptul să se pronunţe. Deocamdată deciziile justiţiei sunt contradictorii în acest sens: ”un complet a spus că gazele de şist sunt prevăzute în legea petrolului, celălalt a spus că trebuie să ceară definiţia unor profesori de la Geologie”.

Pe de altă parte, Nicuşor Dan a vorbit despre procesele ce au ca obiect contestarea acordurilor de mediu, arătând că un articol din legea apelor prevede că este interzisă injectarea de substanţe în sol, iar fracturarea hidraulică nu e inclusă la excepţii. Mai mult, rămâne problema substanţelor chimice care vor fi folosite în fluidul de fracturare şi care nu sunt precizate, cât şi cea a gestionării deşeurilor, pentru că fluidul obţinut nu poate fi epurat. Potrivit acordurilor de mediu, deşeurile vor fi preluate de o firmă, dar nu se spune ce va face aceasta cu ele.