Datele cu caracter personal, între protecţia demnitarilor din Moldova şi limitarea accesului la informaţie

Jurnaliştii de investigaţie şi reprezentanţii societăţii civile din Moldova, prin semnarea unei Declaraţii, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de tendinţa mai multor autorităţi publice de a refuza nejustificat accesul la informaţiile de interes public solicitanţilor, în cadrul dezbaterii „Datele cu caracter personal, între protecţia demnitarilor şi limitarea accesului la informaţie” şi au amintit că mass-media are nu doar dreptul, dar şi obligaţia să aducă informaţii de interes public societăţii şi nicio autoritate publică sau privată nu are dreptul să-i interzică sau să împiedice exercitarea acestui rol.

Mai mult, în state cu un nivel înalt al corupţiei, reporterii au datoria civică să releve cazuri de averi obţinute în mod dubios, interese şi afaceri obscure, care afectează interesul public, prezentând, inclusiv, date exacte despre schemele frauduloase şi persoanele implicate.

În acest context, semnatarii Declaraţiei au solicitat tuturor autorităţilor publice să aplice Legea privind protecţia datelor cu caracter personal în spiritul standardelor europene, guvernului RM să asigure accesul real la informaţii de interes public şi să împiedice interpretarea abuzivă a Legii menţionate, au cerut Parlamentului să exercite controlul parlamentar privind realizarea practică a legislaţiei în domeniu, iar partenerilor de dezvoltare să se implice în dialog pentru a informa instituţiile din Moldova cu privire la importanţa accesului la informaţie pentru un stat care s-a asociat cu UE.

La dezbaterea, care a avut loc luni, a fost prezentate un şir de exemple în care autorităţile publice au refuzat oferirea informaţiilor jurnaliştilor, avocaţilor şi organizaţiilor neguvernamentale, motivându-şi refuzul prin faptul că informaţiile solicitate constituie date cu caracter personal care nu pot fi divulgate fără consimţământul persoanei vizate. Cele mai frecvente plângeri ale reporterilor privind limitarea accesului la informaţie vizează Ministerul Justiţiei şi în special Portalul instanţelor de judecată, Procuratura Generală, Autoritatea Naţională de Integritate, Ministerul Afacerilor Interne, Preşedinţia, dar şi numeroase întreprinderi cu capital de stat Moldtelecom, Metalferos, Registru, Poşta Moldovei, Moldovagaz etc.

Societatea civilă a reamintit tuturor autorităţilor publice că articolul 10 al Legii privind protecţia datelor cu caracter personal prevede excepţii de la regulile generale de prelucrare a datelor cu caracter personal în situaţiile în care „prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifestate de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condiţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare”. Interesul public prevalează asupra interesului individual, aşa cum este expres prevăzut şi de legislaţia europeană, inclusiv CEDO, a cărei membră este şi Republica Moldova.

Menţionăm că mai mulţi jurnalişti şi activişti civici au pichetat marţi Ministerul Justiţiei din R. Moldova, cerând acces la informaţiile de pe portalul instanţelor de judecată după ce începând cu 1 ianuarie opţiunea de căutare a dosarelor în baza numelui şi prenumelui părţilor a fost sistată sub pretextul că paginile web ale instanţelor de judecată sunt în mentenanţă în vederea ajustării lor la Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, deşi la începutul lunii februarie Ministerul Justiţiei a sugerat că cetăţenii ar putea căuta dosarele după numărul electronic, în scopul asigurării protecţiei datelor cu caracter personal al justiţiabililor.

Viceministrul Justiţiei, Nicolae Eşanu, a apărut în faţa protestatarilor şi a anunţat crearea unei comisii pentru clarificarea situaţiei dar care nu s-a referit la depersonalizarea datelor de pe portalul instanţelor de judecată. El a menţionat că nu cunoaşte toate detaliile pe caz şi a pasat responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi Agenţiei de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti care aparţine tot Ministerului Justiţiei.