Daniela Lulache: ”Fracking-ul ar putea avea un impact asupra centralei de la Cernavodă”

Vedere generala a centralei nucleare de la Cernavoda
Vedere generala a centralei nucleare de la Cernavoda (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

”Fracturarea hidraulică ar putea avea un impact asupra Centralei de la Cernavodă”, a declarat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica SA, într-un interviu pentru ziarul Bursa, citând concluziile unui studiu comandat de companie în acest sens. Specialiştii care l-au realizat recomandă ca 100 km în jurul centralei de la Cernavodă să nu fie exploatate gaze de şist.

Compania americană Chevron deţine mai multe licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist în ţara noastră, printre care şi în Dobrogea (Costineşti, Vama Veche, Adamclisi). Localităţile din Dobrogea se află la o distanţă de circa 90-100 km de centrala de la Cernavodă, dar perimetrele de exploatare sunt mai mari.

”Pentru a evalua impactul utilizării acestei tehnologii de exploatare a gazelor de şist asupra unităţilor nucleare, am solicitat în 2013, în cadrul Programului Naţional de Cercetare - Dezvoltare la care participă ICN Piteşti şi SITON Bucureşti, un Studiu de impact al exploatării gazelor de şist asupra seismicităţii amplasamentului CNE Cernavodă şi asupra tectonicii şi hidrologiei din zonă”, a declarat Daniela Lulache pentru ziarul Bursa.

Potrivit studiului citat de sursa amintită, fracturarea hidraulică ar putea avea un impact asupra Centralei de la Cernavodă, recomandarea fiind ca 100 km în jurul amplasamentului CNE Cernavodă să nu fie exploatate gaze de şist. Distanţa dintre perimetrul Adamclisi şi centrala nucleară este însă şi mai mică, de 15-20 de km, avertizează însă Maria Olteanu, activistă împotriva exploatării gazelor de şist prin fracking.

Experţii mai recomandă să fie realizate şi alte studii şi analize de specialitate, cu implicarea unor specialişti din domenii conexe pentru a avea o analiză interdisciplinară a impactului exploatării gazelor de şist în zonă.

Deocamdată, deşi studiul a fost finanţat de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare, nu de către Nuclearelectrica, acesta n-a fost făcut public. Activiştii anti-fracking vor solicita Nuclearelectrica publicarea rezultatelor cercetării, având în vedere că a fost realizată din bani publici şi că rezultatele ei sunt extrem de importante pentru societatea civilă, din ce în ce mai îngrijorată de impactul fracturării hidraulice.