Curtea Internaţională de Justiţie: Serbia nu a comis genocid în Croaţia

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) din Haga a decis marţi că Serbia nu este vinovată de genocid împotriva populaţiei croate în timpul războiului din Croaţia la începutul anilor 1990. Mai mult, CIJ a respins contraprocesul Serbiei şi a decis ca nici Croaţia nu este vinovată de genocid împotriva sârbilor.

Explicând decizia curţii, preşedintele CIJ Peter Tomka a declarat că Serbia nu poate fi trasă la răspundere pentru acţiunile care au avut loc înainte de 27 aprilie 1992, dată la care a început să existe acest stat, astfel încât nu ar trebui să i se aplice Convenţia ONU pentru Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid (CPPCG).

De asemenea, deşi Croaţia a dovedit că Serbia a comis acte care ar putea fi caracterizate drept genocid, CIJ a concluzionat că aceste acţiuni nu au fost comise cu intenţia de a distruge populaţia croată ci pentru a o alunga din acea zonă pentru a se crea un stat sârb omogen.

Prin urmare, procesul Croaţiei împotriva Serbiei trebuie respins în totalitate, a declarat Tomka.

Elaborând asupra deciziei că nici Croaţia nu este vinovată de genocid împotriva sârbilor în 1993 şi 1995, Tomka a declarat că Serbia nu a reuşit să dovedească că acţiunile Croaţiei ar putea fi caracterizate ca genocid.

În 1999, Croaţia a intentat un proces împotriva Republicii Federale Iugoslavia (RFI) – care era compusă în acea perioadă din Serbia şi Muntenegru – acuzând-o de genocid împotriva cetăţenilor croaţi în timpul războiului din Croaţia, în special în oraşele Vukovar şi Škabrnja. RFI s-a dizolvat în 2006 dar Serbia este considerată a fi succesorul ei legal.

Statul croat a susţinut că în acel război au fost distruse 10% din locuinţele din zonă iar 590 de sate şi oraşe au suferit diverse pagube materiale. De asemenea, au fost afectate şi 1.821 de monumente culturale, 323 de obiective istorice şi 450 de biserici catolice croate. În plus, susţin autorităţile croate, minele antipersonal şi antitanc amplasate de forţele sârbe au făcut inutilizabile aproximativ 300.000 hectare de teren şi au dus la reducerea cu 25% a potenţialului economic al ţării. Pentru toate acestea, autorităţile de la Zagreb au solicitat despăgubiri din partea Belgradului.

În 2010, Serbia a intentat un contraproces, acuzând Croaţia de comiterea unui genocid împotriva populaţiei sârbe în timpul operaţiunilor “Flash and Storm” în 1995 şi “Medak Pocket” din 1993, când Croaţia a eliberat câteva zone din teritoriul croat ocupat de forţele rebele sârbe. La rândul ei, Serbia a cerut despăgubiri Croaţiei.

Aproximativ 20.000 de oameni au murit în timpul războiul din Croaţia în perioada 1991-1995.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.