Curtea de Conturi îl acuză pe Sorin Oprescu că a plătit 4,6 milioane de euro pentru un teren viran

Curtea de Conturi l-ar putea acuza pe primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, că a acceptat un preţ cu mult peste cel al pieţei atunci când a achiziţionat un teren aflat pe Bulevardul Mircea Vodă cu peste 4,6 milioane de euro, notează b365.ro.
Sorin Oprescu (Andrei Popescu/Epoch Times România)
Ana Petrescu
30.10.2012

Curtea de Conturi l-ar putea acuza pe primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, că a acceptat un preţ cu mult peste cel al pieţei atunci când a achiziţionat un teren aflat pe Bulevardul Mircea Vodă cu peste 4,6 milioane de euro, notează b365.ro.

Astfel, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti ar fi plătit suma de 4.680.000 de euro unui avocat din Capitală pentru un teren viran care are o suprafaţă de 944 de metri pătraţi, aflat în vecinătatea pasajului Mărăşeşti. Municipalitatea ar fi dat un preţ cu mult peste cel al pieţei, în contextul în care în anul 2008 un teren similar costa 3.000 de euro pe metrul pătrat.

Prin urmare, achiziţia terenului situat pe Bulevardul Mircea Vodă, numărul 33 din sectorul 3, ar fi fost făcută la preţul de 5.000 de euro pe metrul pătrat.

Prin Hotărârea 216 dată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), în data de 20 septembrie 2007, a fost aprobată cumpărarea de la avocatul Răzvan Gabriel Galiceanu a terenului care trebuia să servească de fapt la reabilitarea pasajului rutier subteran Mărăşeşti. La acea vreme, terenul era ocupată de o parcare, lucrare ce a fost executată fără a avea avizul proprietarului.

Ulterior, pe data de 27 noiembrie 2009, avocatul a solicitat Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti ca până pe 15 decembrie 2009 să-i fie plătită o sumă de nouă milioane de euro, dintre care 5.200.000 de euro pe teren, 3.795.304 de euro penalităţi pentru întârzierea de doi ani de zile, respectiv perioada noiembrie 2007-noiembrie 2009, şi 80.000 de euro penalităţi pe care le datora edilul-şef al Capitalei pentru nepunerea în aplicare a sentinţei definitive. În acea perioadă Primăria Capitalei a încercat să achiziţioneze terenul ca să nu fie obligată să demoleze construcţii.

Prima întâlnire pentru negocierea preţului pentru a perfecta contractul de vânzare-cumpărare între avocat şi municipalitate a avut loc pe data de 22 decembrie 2009, unde Comisia Primăriei Capitalei a oferit suma de 2.982.411 de euro, stabilită conform Metodologiei de Calcul a evaluării terenurilor. Atunci, Răzvan Gabriel Galiceanu nu a acceptat această sumă şi a solicitat 5,2 milioane de euro, un preţ care a fost stabilit de un expert plătit şi autorizat de avocat, cifră la care s-au adăugat şi penalităţi. Astfel, suma totală cerută de avocat a fost de 6.759.434 de euro.

În urma rundei de negocieri, avocatul a fost de acord cu suma de 4.680.000 de euro,renunţând totodată la penalităţi, cu condiţia ca banii să fie viraţi până la finele lui 2009, lucru care a fost acceptat de municipalitate.

Curtea de Conturi a demarat un control la Primăria Capitalei pe 22 noiembrie 2010, în urma căruia a tras concluzia că aproximativ două milioane de euro au fost plătite în plus în urma acestei negocieri, adică o sumă de 7.093.904 de lei.

Inspectorii de la Curtea de Conturi au ajuns la această concluzie comparând preţurile unor terenuri similare aflate pe străzile Unirii, Mărăşeşti, Udrişte, Matei Basarab. Aceştia au constatat că preţul cerut la nivelul anului 2008 pentru un metru pătrat se încadra între 2.300 şi 3.000 de euro. În replică, oficialităţi din cadrul Municipalităţii au susţinut că negocierea a fost corectă atâta timp cât proprietarul a renunţat la penalităţi.

Primăria Capitalei a întocmit un raport în luna mai a acestui an, în care consilierii au aprobat plata suplimentară a 2.030.088 de lei, echivalentul a circa 500.000 de euro, care a reprezentat "chiria achitată în 2011 pentru imobilul din Splaiul Independenţei 291- 293, unde s-a mutat temporar Primăria Municipiului Bucureşti, deoarece sediul de pe Regina Elisabeta se află în renovare".

"Terenul l-am cumpărat, dar nu vă pot spune când şi cât am dat pe el. Cert este că mi s-au pus nenumărate beţe în roate. Au fost multe neajunsuri, am vrut să construiesc pe respectivul teren, dar nu am avut cum. Am cheltuit foarte mulţi bani cu toate poveştile astea şi până nu m-am judecat cu ei nu au vrut să negociem vânzarea", a precizat avocatul Răzvan Gabriel Galiceanu.

În prezent, Primăria Capitalei contestă la Tribunal raportul Curţii de Conturi, primul termen fiind stabilit pentru iunie 2013.

La pasajul Mărăşeşti au fost realizate lucrări de reabilitare, în intervalul 2005-2008, pentru că stâlpii de susţinere au fost proiectat greşit în anii '80, contra sumei de trei milioane de euro.

Potrivit unui calcul realizat în 2008 asupra preţurilor apartamentelor centrale din mai multe capitale europene, Primăria Capitalei a umflat costurile pentru un teren viran. De exemplu, în Praga, Cehia, preţul unui apartament ultracentral, mobilat şi utilat costa în acel an de 4.400 de euro/metru pătrat. Şi în Budapesta preţul era de 3.000 de euro/metru pătrat, iar la Sofia de 2.600 de euro/metru pătrat.

În plus, conform specialiştilor, după 2008, piaţa imobiliară din România a devenit un fel de paria economic, criza economică ducând la scăderea valorii proprietăţilor cu 30-70%. În momentul de faţă terenul cumpărat de Municipalitate valorează circa un milion de euro.

Gigi Becali a primit despăgubiri din partea Municipalităţii de peste 4,5 milioane de lei

Şi cunoscutul om de afaceri Gigi Becali a câştigat în instanţă despăgubiri care au depăşit 4,5 milioane de lei de peste 4,5 milioane de lei, echivalentul a circa un milion de euro, pentru un teren de la marginea Bucureştiului i pe care l-a pierdut atunci când s-a construit Pasajul Pipera.

Astfel, Primăria Generală i-a plătit în anul 2010 lui Gigi Becali 67.000 de euro pentru terenul de 1.733 de metri pătraţi din sectorul 2, dar omul de afaceri a considerat că nu reprezintă preţul real. După procese ce au furat doi ani de zile,Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză lui Gigi Becali, cuantumul despăgubirilor datorate de către expropriator reclamantului fiind de 4.598.140 de lei.

În acel an în care a fost făcută exproprierea, în acea zonă, metrul pătrat de teren se vindea cu 1.000 de euro, în timp ce statul l-a despăgubit cu doar 600 de euro/mp. Prin urmare, decizia judecătorilor Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, putând fi contestată de Municipalitate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor