Curtea de Apel Bucureşti va judeca joi recursurile Alpiq împotriva insolvenţei Hidroelectrica

Curtea de Apel Bucureşti va judeca joi recursurile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica pronunţată de către Tribunalul Bucureşti în data de 20 iunie 2012.

În situaţia în care Curtea de Apel Bucureşti va admite recursurile „băieţilor deştepţi”, hotărârea de deschidere a insolvenţei Hidroelectrica va fi anulată, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, deci a reactivării contractelor bilaterale încheiate cu cei zece traderi. Având în vedere că la 20 iunie 2012 obligaţiile contractuale asumate de Hidroelectrica totalizau 19,8 TWh şi că producţia din 2012 nu va depăşi 12 TWh, în condiţiile de secetă prelungită, societatea va fi în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale, cu consecinţa intrării în faliment.

"Decizia Tribunalului Bucureşti de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica este criticată în principal pe considerente de ordin procedural, dar se încearcă şi acreditarea ideii că societatea nu ar fi în insolvenţă şi că scopul deschiderii procedurii ar fi fost doar denunţarea contractelor încheiate cu 'băietii deştepţi'. Aceste susţineri sunt contrazise de concluziile raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor insolvenţei Hidroelectrica întocmit de administratorul judiciar Euro Insol şi de tabelul preliminar al creanţelor, în care sunt înregistraţi 381de creditori cu o valoare totală a creanţelor solicitate de 5,49 miliarde lei, din care 3,5 miliarde lei admise, 0,8 miliarde lei admise sub condiţie şi 1,1 miliarde lei respinse", se arată într-un comunicat al Euro Insol, administratorul judiciar al Hidrolectrica.

Raportul reprezintă o radiografie detaliată şi obiectivă a evoluţiei societăţii în ultimii trei ani de zile şi identifică nouă cauze care au generat insolvenţa Hidroelectrica: contractele de furnizare energie electrică către „băieţii deştepţi”, cumpărarea de energie electrică de la producătorii termo şi revânzarea acesteia sub preţul de achiziţie, creşterea preţului apei uzinate de peste patru ori într-un singur an, contracte păguboase de mentenanţă încheiate cu Hidroservurile, managementul defectuos, seceta prelungită, nesustenabilitatea contractului colectiv de muncă raportată la indicatorii economico-financiari ai societăţii, vânzarea de energie electrică în piaţa reglementată sub preţul de cost şi derularea unor proiecte de investiţii cu componenţa energetică secundară. Aceste cauze au provocat doar în ultimii ani pierderi pentru Hidroelectrica de peste 2 miliarde euro.

"Se pare însă că 'băieţii deştepţi' utilizează nu numai căile de atac permise de lege, ci şi diverse tertipuri avocăţeşti şi procedurale pentru a-şi proteja interesele şi câştigurile exorbitante pe care le obţineau din contractele bilaterale, anterior denunţării lor de către administratorul judiciar. Astfel, Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie au formulat o serie de cereri de strămutare a dosarului de insolvenţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiei încercând să obţină strămutarea dosarului de pe rolul Tribunalului Bucureşti pe rolul unei alte instanţe din ţară. Conform informaţiilor de pe portalul Înaltei Curţi, pe rolul instanţei sunt înregistrate patru astfel de dosare, în care apar aceleaşi părţi şi care au acelaşi obiect. Având în vedere identitatea de obiect, cauză şi părţi, cele patru cereri trebuiau conexate într-un singur dosar. Surprinzător, s-au format patru dosare cu termene de judecată în patru zile diferite: 10, 11, 16 şi 18 octombrie 2012. Raţiunea pentru care s-a format un număr de patru dosare cu termene de judecată la date diferite în condiţiile în care se cere strămutarea unui singur dosar şi anume acela al insolvenţei Hidroelectrica este probabil aceea de a-şi maximiza şansele, având în vedere că fiecare dosar va fi soluţionat de un alt magistrat. Totodată, cele două Alpiq-uri au formulat în fiecare dintre dosarele de strămutare şi cereri de suspendare a procedurii insolvenţei Hidroelectrica până la soluţionarea cererilor de strămutare, cereri ce au fost respinse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se spune în comnicat.

Alpiq RomEnergie şi Alpiq RomIndustries sunt două societăţi care aveau încheiate cu Hidroelectrica contracte de furnizare energie electrică, la preţuri net inferioare preţului pieţei, prelungite pînă în 2018. În timp ce Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de 109 milioane lei în 2011, firmele Alpiq au realizat în 2011 un profit de peste 43 milioane lei cu numai 12 angajaţi.

Diferenţa dintre preţul de cost al MWh produs de Hidroelectrica şi preţul pieţei era transferată că profit în conturile traderilor în timp ce Hidroelectrica acumula datorii de peste 1 miliard euro. Doar din derularea celor două contracte cu Alpiq, Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de peste 850 milioane lei.