Cunoaşteţi cârtiţa cu nasul stelat? De ce nasul său nu este un nas obişnuit? (video)


Cârtiţa cu nasul stelat (Condylura cristata, Linnaeus, 1758)
Cârtiţa cu nasul stelat (Condylura cristata, Linnaeus, 1758) (Captura You Tube)

În ciuda numelui pe care îl poartă, “cârtiţa cu nasul stelat”, trebuie ştiut că, de fapt, "nasul" său nu îndeplineşte funcţia de organ olfactiv, sau de mână sau picior auxiliar aşa cum unii îşi imaginează, ci mai degrabă este un organ tactil. Şi nu un organ tactil oarecare, este unul dintre cele mai uimitoare cunoscute până acum.

Cârtiţa cu nasul stelat (Condylura cristata, Linnaeus, 1758) este un animal mic nord-american, răspândit pe scară largă în estul Canadei şi nord-estul Statelor Unite ale Americii. Este singurul membru al infrafamiliei Condylurini, genul Condylura. Se cunosc două subspecii de Condylura cristata: Condylura cristata cristata şi Condylura cristata nigra.

Cârtiţele cu nasul stelat se nasc oarbe dar tentaculele lor completează în mod impresionant alte simţuri, cu precizie şi sensibilitate maximă. Au 22 de tentacule roz mobile, prevăzute cu structuri senzoriale numite organele lui Eimer*, iar fiecare structură are trei tipuri diferite de receptoare.

Nasul său nu ajunge la o dimensiune de un centimetru pătrat, dar are 25.000 de organe Eimer şi 100.000 de fibre nervoase legate de acestea, ceea ce face ca nasul să fie foarte sensibil.

Atinge şi examinează simultan douăsprezece puncte pe secundă în raza sa vizuală şi decide cu tentaculele cele mai apropiate de gură, în doar 8 milisecunde, dacă va mânca sau nu prada. Poate înghiţi o pradă vie la fiecare 120 de milisecunde. Impresionant. Urmăriţi videoclipul şi veţi rămâne surprinşi. Încă o dată natura ne oferă spectacolul său.

* Notă: Organele lui Eimer sunt organe a căror epidermă este modificată astfel încât să formeze muguri bulboşi. Izolate pentru prima dată de către Theodor Eimer, în cârtiţă, în 1871, aceste organe sunt întâlnite la multe specii de cârtiţe şi sunt deosebit de frecvente la cârtiţele cu nasul stelat, care au mai mult de 30.000 pe ciudata lor faţă tentaculată.

Aceste organe sunt formate dintr-un strat de celule epidermice, inervate în dermă de procese nervoase compuse din fibre mielinizate, care formează umflături terminale chiar sub stratul exterior cheratinizat al epidermei.