Cum se poate reduce mortalitatea infantilă din România. Ce măsuri au fost propuse Ministerului Sănătăţii

România se clasează printre statele europene cu o rată ridicată a mortalităţii infantile care ajunge la 9,4 decese la mia de nou-născuţi vii, faţă de 4,1 – media europeană. Reprezentanţii comunităţii medicale şi cei de la Organizaţia Salvaţi Copiii au elaborat recent un set de recomandări pentru reducerea mortalităţii infantile şi care urmează să fie înaintate către Ministerul Sănătăţii.

În afară de acestea, cei de la Salvaţi Copii au început deja proiecte care au ca obiectiv educarea mamelor, astfel încât acestea să meargă la timp la controale pe timpul sarcinii şi astfel să evite pe cât posibil problemele la naştere sau în primele luni de viaţă ale micuţilor.

“Noi punem accentul pe educarea mamelor pentru a merge la timp la medicul de familie, atunci când află că sunt însărcinate. Am lucrat mult în Moldova, unde am început un program de informare în 2011 şi îl vom continua până în 2015. În perioada noiembrie-decembrie 2011, am fost în 16 localităţi din judeţele Braşov, Caraş Severin, Dâmboviţa şi Vrancea, iar în 2012 ne-am extins în alte zece localităţi din Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ şi Vaslui. În 2012 am avut 1.022 de beneficiari, dintre care 166 de gravide, 250 de tinere mame şi 606 copii”, a declarat, pentru Epoch Times, Simona Ghenea, coordinator de comunicare la Salvaţi Copiii România.

În urma studiilor realizate în comunităţi, s-a ajuns la concluzia că sunt destul de multe femei care nu sunt înregistrate la un medic de familie şi care nu merg la controale pe timpul cât sunt gravide.

“Există două căi – să informăm şi să educăm femeile - şi se pot introduce măsuri coercitive. De exemplu, femeia gravidă şi-ar putea pierde calitatea de asigurat dacă, atunci când află că este însărcinată, nu se înscrie la un medic de familie care să o îndrume spre o maternitate sau către specialist, dacă va constata că are probleme. Măsura aceasta este în dezbatere şi o propunem Ministerului Sănătăţii”, a precizat Simona Ghenea.

Ce alte recomandări vor mai fi propuse Ministerului Sănătăţii

În afară de măsurile coercitive care ar putea fi luate împotriva gravidelor care nu merg la medic, Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu reprezentanţii comunităţii medicale, au mai stabilit un set de recomandări care vor fi înaintate Ministerului Sănătăţii.

Scopul acestora este de a scădea rata mortalităţii infantile, care s-a diminuat de-a lungul timpului, de la 26,9 decese la mia de nou-născuţi vii în 1990 la 9,4 decese în prezent, aproape dublă faţă de media la nivelul ţărilor europene.

„Aproape 40% din copiii născuţi prematur, care nu reuşesc să supravieţuiască, au avut la naştere tulburări respiratorii şi cardio-vasculare. Mai mult, 22% din prematuri se pierd din cauza afecţiunilor materne. Este timpul pentru o implicare maximă în educaţia mamelor, pentru perfecţionarea sistemului şi a actului medical şi nu în ultimul rând, pentru găsirea resurselor financiare care să aducă cât mai multe maternităţi din România la standardele minime necesare îngrijirii acestor copii speciali”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Una dintre soluţiile propuse a fost creşterea numărului de femei care se adresează la medic în primele luni de sarcină, pentru care s-au cerut continuarea campaniilor comunitare de educare a gravidelor, în special din zonele defavorizate. Situaţia actuală este alarmantă în unele comunităţi: 22% din femeile gravide nu sunt în evidenţa unui medic de familie, iar 67% din acestea nu au făcut nicio ecografie în timpul sarcinii.

“Această măsură ar putea fi introdusă în noua lege a sănătăţii, iar pentru restul vom vedea în ce reglementări pot fi cuprinse”, a afirmat Simona Ghenea.

O altă măsură se referă la sprijinirea medicilor de familie în urmărirea prenatală a gravidelor, prin implicarea activă a moaşelor. Pentru sarcinile cu risc crescut identificate de aceştia, se doreşte dezvoltarea unei reţele piramidale de expertiză, formată din specialişti în obstetrică şi medicină materno-fetală care să preia din teritoriu îngrijirea gravidelor cu risc.

Toate unităţile de urgenţă din teritoriu care preiau nou-născuţi ar trebui să aplice un protocol standardizat, care a fost creat de organismele profesionale, pentru reanimarea nou-născuţilor în prima oră de viaţă, numită „the golden hour”, ceea ce va reduce riscul de handicap al celor născuţi prematur.

Crearea unui program de urmărire a dezvoltării copilului născut prematur pe termen mediu şi lung, prin realizarea unei baze de date care să cuprindă toţi nou-născuţii prematur şi cu greutate mica la naştere, este o altă măsură propusă. Baza de date va fi completată de toţi medicii implicaţi în urmărirea copilului şi va fi accesibilă specialiştilor şi medicilor de familie.

S-a mai cerut, pentru reducerea mortalităţii infantile prin anomalii congenitale, dintre care 48% - malformaţii cardiace, organizarea unui diagnostic precoce al tipului de malformaţie şi transportul în timp util, ideal in utero, al nou-născutului în centre cu expertiză chirurgicală adecvată, precum şi creşterea numărului acestor centre.