Cum să scoţi bani dintr-o afacere pe care alţii au aruncat-o la fier vechi

După ce, ani de zile, a reprezentat un mijloc de transport “expirat”, scos din uz şi, de multe ori, aruncat la fier vechi, Mocăniţa – trenul cu abur care circulă pe o linie ferată cu ecartament mai mic decât cel normal – a revenit la viaţă ba, mai mult, aduce bani buni celor care s-au gândit la circuite turistice eco.
(wikipedia.org)
Bogdan Costea
28.08.2012

După ce, ani de zile, a reprezentat un mijloc de transport “expirat”, scos din uz şi, de multe ori, aruncat la fier vechi, Mocăniţa – trenul cu abur care circulă pe o linie ferată cu ecartament mai mic decât cel normal – a revenit la viaţă ba, mai mult, aduce bani buni celor care s-au gândit la circuite turistice eco. Astfel, atât tronsonul de cale ferată care leagă Lechinţa (Bistriţa-Năsăud) de Târgu Mureş, cât şi cel dintre Vişeu de Sus şi Paltin sunt exploatate acum cu Mocăniţa şi folosite ca trasee turistice ce aduc bani celor cu idei.

Locomotivă cu abur fabricată în 1949

Un om de afaceri din judeţul Mureş, Mihail Răspopa, a preluat în concesiune, anul trecut, linia ferată care face legătura între Târgu Mureş şi Lechinţa, dată pentru prima oară în folosinţă în 1914, care se întinde pe 90 de kilometri. Până în prezent au fost reabilitaţi 35 de kilometri, între localităţile Teaca (Bistriţa-Năsăud) şi Raciu (Mureş), astfel că, după aproape 20 de ani, pe acest tronson a circulat din nou trenul, unul cu abur a cărui locomotivă a fost fabricată în Polonia, în 1949. "A fost o investiţie de peste cinci milioane de euro fiindcă linia era extrem de degradată, s-a furat foarte mult şi a fost nevoie să refacem tot ce lipsea, dar de acum urmează greul. Deocamdată facem călătorii de probă fiindcă vrem să testăm siguranţa liniei. Mai avem nevoie de un an-doi ca să poată circula trenul în siguranţă pe întregul traseu dintre Tr Mureş şi Lechinţa", a declarat Răspopa.

Munca este cu atât mai îngreunată cu cât, de fiecare dată când se înlocuiesc piese lipsă, acestea sunt furate din nou, motiv pentru care concesionarul liniei a decis să achiziţioneze un aparat de zbor fără pilot, dar cu camere de supraveghere, care va filma orice mişcare şi îl va ajuta să găsească hoţii. "Aparatul costă 20.000 de euro. L-am cumpărat şi sper să vină cât mai repede ca să nu mai avem probleme", a afirmat Răspopa.

Trenul are pentru moment un vagon, dar va mai avea unul deschis, fără geamuri. “Deocamdată, ducem lipsă de vagoane şi acum le recondiţionăm, ca să zic aşa. Cel de aici e un vagon recondiţionat. Mai aduc şi unul fără geamuri, albastru, cu prelată, şi mai facem. Vor fi cel mult trei vagoane”. Turiştii vor avea ce să vadă, pentru că "traseul este extraordinar, minunat, se văd animale sălbatice, fazani, căprioare. Şi mistreţi am văzut din tren, de toate, e o splendoare. Este o curbă la un moment dat care seamănă cu o potcoavă şi acolo e splendid. Trenul va merge cu 15-20 de kilometri/oră maxim. Dacă turiştii vor vrea, vom opri ca să poată admira peisajul şi apoi vom merge mai departe", a spus proprietarul trenului.

Este o curbă la un moment dat care seamănă cu o potcoavă şi acolo e splendid. Trenul va merge cu 15-20 de kilometri/oră maxim. Dacă turiştii vor vrea, vom opri ca să poată admira peisajul şi apoi vom merge mai departe

Pe traseul trenului, turiştii pot admira podul de fier de peste râul Mureş denumit "podul celor trei poduri" pentru că este alcătuit din trei asemenea lucrări, lacurile Cenan, populate cu specii autohtone de crap şi caras, amplasate în mijlocul unei naturi sălbatice cu flora şi fauna specifice bălţilor din Câmpia Transilvaniei, un veritabil "paradis al pescarilor", dar şi rezervaţia de pin negru de la Sausa. Tot pe traseul trenului se află situl arheologic de la Moreşti, care adăposteşte un castru roman construit prin 122 d.H., rezervaţia cinegetică de la Sântioana, bogată în vânat mic, livezile de cireş de la Păunet, terenul de vânătoare din Dealul Oroiului, Dealul Bandului şi multe altele.

Hotelul-tren din gara Vişeu de Sus

Pe un alt traseu şi într-un alt colţ de ţară, în Maramureş, hotelul-tren Carpatia Express a început deja să “producă“ bani pentru proprietarul său. Mocăniţa este formată dintr-o locomotivă cu abur, un vagon restaurant şi două vagoane de dormit, fiecare cu zece cabine de două locuri, toate componentele fiind produse în fosta Republică Democrată Germană pentru căile ferate din Cehoslovacia. Turiştii se cazează cel puţin o noapte în tren şi se plimbă a doua zi cu Mocăniţa pe ultima cale ferată forestieră din ţară care este încă activă. Conform ziariştilor de la “economica.net”, gradul mediu de ocupare este de zece persoane/zi, iar pachetul turistic include şi o plimbare cu Mocăniţa pe traseul Vişeu de Sus – Paltin, care durează aproximativ cinci ore.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor