Cum foloseşte Kremlinul o falsă agendă verde pentru a forţa ridicarea sancţiunilor occidentale impuse Rusiei [Yahoo News]

În primele zile ale lunii octombrie 2022, un grup de ruşi şi bieloruşi s-au adunat în oraşul-staţiune Svetlogorsk din Kaliningrad. Politicieni, academicieni şi activişti din cele două state ai căror presedinţi sunt prieteni şi aliaţi vechi, au discutat despre modul în care cele două ţări, "care se străduiesc cu adevărat pentru stabilitate pe întreaga planetă", ar putea rezista la suita de sancţiuni internaţionale care au lovit atât Rusia, cât şi Bielorusia după invazia Moscovei în Ucraina, se arată într-un material publicat de Yahoo News.

Potrivit sursei citate, unul dintre cei mai autoritari vorbitori ai evenimentului de la Svetlogorsk a fost Alexander Dynkin, preşedintele prestigiosului Institut Naţional de Cercetare Primakov pentru Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale (IMEMO), cu sediul la Moscova. Dynkin a dezbătut modul în care, în faţa viitoarei aderări a Finlandei şi Suediei la NATO, Marea Baltică va fi dominată de "duşmanii Rusiei". Dynkin a propus crearea unui nou forum de discuţii sub "numele condiţionat" de Platforma Baltică.

Trei luni mai târziu, IMEMO, împreună cu Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova (MGIMO), o prestigioasă universitate rusă, a elaborat un plan de acţiune detaliat pentru Platforma Baltică şi l-a prezentat Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse, biroul executiv al lui Vladimir Putin, Yahoo News obţinând o copie a planului.

Marţi, site-ul amintit a dezvăluit agenda separată a Administraţiei prezidenţiale ruse, elaborată în 2021, pentru subminarea statelor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, toate membre NATO şi UE. Dar această strategie pare în mare parte fără dinţi şi nepractică după invazia Rusiei în Ucraina, care a unit Europa împotriva influenţei Moscovei.

Operaţiunea noilor documente, cu accent pe mediu, ar părea să fie o altă cale a Rusiei de a contracara NATO în Marea Baltică, o regiune strategică din punct de vedere militar pentru ambele părţi. Platforma Baltică reprezintă o dovadă documentară a modului în care actorii pro-ruşi, în alianţă cu Kremlinul, caută să instrumentalizeze probleme precum schimbările climatice şi biodiversitatea pentru a exercita presiuni asupra naţiunilor baltice să îşi reducă amprenta militară şi navală în regiune.

Printre alte acţiuni, autorii au recomandat ca presa pro-Kremlin din Kaliningrad, o enclavă rusă şi singurul port baltic fără gheaţă din ţară, să înceapă "să colporteze previziuni catastrofale privind creşterea de neoprit a ameninţărilor la adresa Mării Baltice şi a ecosistemului baltic".

Ca şi în cazul documentelor privind strategia baltică publicate marţi, Yahoo News a obţinut acest plan de acţiune împreună cu un consorţiu de parteneri din presa internaţională: Delfi Estonia, Expressen din Suedia, Dossier Center din Londra, Re:Baltica din Letonia, LRT din Lituania, Süddeutsche Zeitung, reţelele publice germane WDR şi NDR, Independent din Kiev, FrontStory din Polonia şi VSquare din Europa Centrală.

Noul plan a fost prezentat încă din luna ianuarie a acestui an la Direcţia pentru cooperare transfrontalieră a Kremlinului. Aceasta este aceeaşi organizaţie, cu personal format din agenţi ai serviciilor secrete ruseşti, care a redactat strategia baltică anterioară, potrivit sursei care a dezvăluit-o.

Secţiunea introductivă a noului material descrie modul în care Rusia şi statul său aliat, Bielorusia, trebuie să facă faţă "furtunii de sancţiuni" impuse asupra lor de către Occident. În continuare, este descrisă Platforma Baltică, aliniată cu scopul de a obţine "o îndeplinire mai eficientă a obiectivelor de politică externă stabilite de preşedintele Vladimir Putin".

Potrivit platformei, un obiectiv principal este "identificarea domeniilor problematice (non-politice) de interacţiune care necesită eforturi comune în legătură cu schimbarea situaţiei internaţionale şi cu ameninţările sporite la adresa macroregiunii baltice". Cele mai "imediate şi urgente provocări" sunt "ameninţările antropogene şi climatice la adresa Mării Baltice, degradarea mediului înconjurător al ecosistemului Mării Baltice şi necesitatea de a reduce consecinţele militarizării regiunii".

Deşi limbajul este aparent apolitic şi academic, Kremlinul are o istorie bogată în folosirea unor astfel de proiecte ca pe nişte cai troieni pentru a insinua încet-încet o agendă pro-rusă, a declarat pentru Yahoo News Biroul de Protecţie a Constituţiei din Letonia (SAB), care este responsabil de serviciile de informaţii externe şi de contrainformaţii ale ţării.

"Problemele de politică climatică şi de mediu, pe care Rusia le poate poziţiona ca o direcţie de cooperare reciproc avantajoasă, reprezintă unul dintre aceste potenţiale puncte de contact", a notat SAB, într-o declaraţie.

Marius Laurinavičius, un analist de securitate lituanian, a descris activităţile Platformei Baltice ca fiind expediţii de "pescuit" pentru persoane din ţări străine care nu se încadrează în cadrul instituţiilor politice şi de afaceri.

"Ei sunt interesaţi să intre în contact cu oameni de ştiinţă şi cu activişti în domeniul schimbărilor climatice sau al mediului pentru a le înţelege modul de gândire şi apoi să ia decizii cu privire la care dintre ei ar putea fi folosiţi pentru operaţiuni de influenţă ruseşti, dacă nu recrutaţi ca agenţi ruşi", a explicat Laurinavičius.

În 2021, Daily Beast a relatat despre un proiect similar, numit chiar în mod asemănător "Dialogul Strategic al Regiunii Mării Baltice", pentru a viza aceleaşi ţări europene. Acela a fost finanţat de oligarhul rus sancţionat în serie Evgheni Prigojin, ai cărui mercenari din Grupul Wagner joacă un rol de avangardă în luptele Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit lui Aleksander Toots, adjunctul şefului Serviciului de Securitate Internă din Estonia, utilizarea problemelor de mediu şi a unor abordări indirecte similare este o metodă veche care ajută Rusia să construiască poveşti de acoperire elaborate pentru contactele lor.

"Rusia încearcă să se folosească de subiecte care îi interesează pe oamenii obişnuiţi. Problemele climatice şi de mediu sunt un bun exemplu în acest sens. Folosind această abordare, ei pot colecta informaţii sub o anumită acoperire în diferite ţări. Ulterior, serviciul de informaţii va decide când şi cum să le folosească în modul cel mai eficient", a declarat Toots pentru Yahoo News.

"În noile condiţii politice, Federaţia Rusă şi Republica Bielorusia se confruntă cu cele mai complexe provocări. Lumea occidentală, în primul rând partea anglo-saxonă a acesteia, a adus ordinea internaţională într-o stare de criză profundă", se arată în platforma baltică, care a fost redactată de directorul IMEMO, Feodor Voitolovsky, şi de directorul Institutului de Studii Internaţionale MGIMO, Maxim Suchkov.

Autorii recunosc o realitate sumbră: starea nefericită a Mării Baltice, cauzată de un strat mare de hidrogen sulfurat care face imposibilă viaţa la nivelurile inferioare ale apei din cauza lipsei de oxigen. Ei se referă, de asemenea, la nivelurile excesive de azot şi fosfor care pătrund în zonele de mică adâncime prin intermediul râurilor şi la poluarea cu petrol provenită de la numeroasele nave de marfă care operează în zonă.

"Există 85 de milioane de oameni în bazinul hidrografic combinat. Este o suprafaţă uriaşă de teren care se scurge în Marea Baltică şi apoi apa ia cu ea ceea ce găseşte pe drum, care pot fi nutrienţi şi toxine de mediu, şi care ajung apoi în această mică cadă de mică adâncime", a declarat pentru Yahoo News Tina Elfwing, directorul Centrului Mării Baltice de la Universitatea din Stockholm.

Documentul Platformei Baltice atrage atenţia asupra faptului că problemele de mediu pot fi exagerate - "hiperbolizarea problemelor individuale şi crearea altora noi, modelarea unor scenarii catastrofale pentru a solicita un dialog".

În timp ce, în faza sa inaugurală, Platforma Baltică poate aborda aceste probleme ecologice oarecum banale, planul de acţiune descrie "o tranziţie progresivă de la discutarea unor subiecte non-politice la subiecte politice actuale, cu o creştere treptată a complexităţii şi severităţii problemelor ridicate".

Această abordare fragmentată este caracteristică operaţiunilor de influenţă ruseşti, în special celor menite să atragă personalităţi notabile care, altfel, ar fi reticente în a participa la orice lucru pe care se află amprentele directe ale Moscovei.

Potrivit platformei, cel mai mare potenţial de dialog este "conservarea diversităţii biologice în Marea Baltică şi problema poluării industriale şi a altor poluări antropogene". În mod revelator, documentul numeşte organizaţii pe care le consideră simpatizante sau cooperante cu un astfel de efort, inclusiv Centrul Mării Baltice de la Universitatea Stockholm din Suedia şi Comisia Helsinki, care a fost înfiinţată special pentru a proteja Marea Baltică în 1974. Niciuna dintre aceste instituţii nu este cunoscută pentru înclinaţia lor pro-rusă.

Elfwing, director al Centrului Mării Baltice, a declarat că organizaţia sa nu a fost abordată cu nicio propunere sau invitaţie de a colabora cu Voitolovski sau Sucikov. "Este al naibii de supărător şi neplăcut să fii listat într-un astfel de document. În acelaşi timp, cred că, dacă vrei să lansezi ceva numit Platforma Baltică pentru a te ocupa de Marea Baltică şi de mediu, atunci este logic să abordezi centrul nostru", a declarat Elfwing.

La izbucnirea războiului din Ucraina, Comisia de la Helsinki a declarat o "pauză strategică" în ceea ce priveşte orice fel de cooperare cu Rusia, care a aderat în mod oficial la convenţia pe baza căreia a fost înfiinţată comisia în 1974. Într-un răspuns scris pentru Yahoo News, comisia a confirmat că acest moratoriu continuă până în prezent.

Documentul redactat de Voitolovski şi Sucikov este însoţit de un calendar pentru înfiinţarea Platformei Baltice. Din ianuarie până în martie anul acesta, aceasta ar urma să înfiinţeze "comitetul de organizare", găsind lideri de opinie potriviţi şi elaborând documente cheie.

"La formarea grupurilor de iniţiativă ale comitetului de organizare, formularea obiectivelor ar trebui să se concentreze asupra "vechii" Europe", se arată în document, citând "partea germano-scandinavă" a regiunii baltice, în contrast cu Estonia, Letonia şi Lituania, care au fost considerate mai ostile faţă de Rusia.

Documentul pune, de asemenea, accentul pe "ruşii baltici", adică minorităţile etnice ruseşti care trăiesc în Estonia, Letonia şi Lituania, care sunt identificate în mod clar ca potenţiali loiali Kremlinului, în ciuda cetăţeniei lor în ţările NATO care se opun ambiţiilor Moscovei. Ruşii baltici, potrivit documentului, ar urma "să reunească interese apolitice, ştiinţifice şi culturale şi să creeze o platformă comună pentru a "salva" regiunea baltică extinsă de ameninţările climatice şi antropice în creştere, inclusiv de militarizarea tot mai mare a regiunii". Folosirea cuvântului "salvare" între ghilimele nu face decât să sublinieze obiectivele politice ale documentului.

Cu doar o săptămână în urmă, site-ul Baltija, favorabil Moscovei, a publicat un "video de dezbatere" în care trei reprezentanţi ai mişcării pro-Rusia "Împreună" din Estonia au sugerat că extinderea câmpurilor militare ar duce la accidente industriale şi dezastre ecologice. Unul dintre ei a afirmat, fără nicio dovadă, că armele ar polua lacul Ülemiste, care furnizează apă potabilă capitalei estoniene, Tallinn: "Înţelegeţi ce vom bea? Şi ce boli vom avea?".

Serviciul de Securitate de Stat din Letonia a declarat că un punct important al propagandei ruseşti în regiunea Mării Baltice este o falsă agendă verde: "Planul Rusiei ar putea fi acela de a convinge organizaţiile şi activiştii de mediu, precum şi diverşi experţi din ţările occidentale, de necesitatea de a 'salva' Marea Baltică, pentru a pune presiune asupra politicienilor occidentali şi a promova adoptarea unor decizii care servesc intereselor ruseşti".

În martie, Platforma Baltică a fost pregătită să debuteze pentru publicul larg, reprezentanţii acesteia participând la o serie de "evenimente ştiinţifice practice" la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, MGIMO şi IMEMO şi la Academia Rusă de Ştiinţe. Adevărat, a existat un astfel de eveniment la Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime din Rusia, care se află pe malul Golfului Finlandei, în Marea Baltică. Forumul a fost construit în jurul "Zilei Mării Baltice", care a avut loc la Sankt Petersburg în perioada 22-24 martie şi, potrivit site-ului evenimentului, obiectivul principal a fost "promovarea şi introducerea de echipamente şi tehnologii inovatoare de protecţie a mediului care să contribuie la conservarea resurselor naturale, la consolidarea siguranţei mediului şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii în marile oraşe".

"Principală sarcină" a acestor evenimente, după cum stipulează Platforma Baltică, a fost aceea de a demonstra că "ruşii sunt împotriva militarizării ţărilor baltice şi în favoarea unei soluţii paşnice, de bună vecinătate şi reciproc avantajoase pentru problemele din regiune".

Două surse care cunosc Platforma Baltică, dintre care una este un ofiţer european de informaţii, au confirmat că Administraţia prezidenţială rusă a încercat să invite mai mulţi participanţi occidentali la aceste evenimente. Doi dintre aceştia au fost Henrik Sven Hirdman, fost ambasador al Suediei în Rusia între 1994 şi 2004, şi Markku Kangaspuro, directorul Institutului Aleksanteri de la Universitatea din Helsinki. Atât Suedia, cât şi Finlanda şi-au declarat intenţia de a adera la NATO în mai 2022.

În anul în care Hirdman a părăsit postul de ambasador, el a primit Ordinul Prieteniei din partea lui Putin pentru contribuţia sa la dezvoltarea relaţiilor ruso-suedeze. Timp de cinci ani după aceea, el a făcut parte şi din Consiliul de administraţie al Universităţii MGIMO din Moscova, care are legătură cu Ministerul rus de Externe. Dar Hirdman a declarat că nu a fost niciodată contactat de cineva afiliat la acest proiect.

"Nu, nu am auzit niciodată de acest proiect", a spus el.

Kangaspuro prezidează Consiliul de administraţie al mişcării finlandeze Peace Defenders. În mai 2022, în aceeaşi lună în care Finlanda şi-a anunţat candidatura, în cele din urmă cu succes, pentru a adera la alianţa militară - o altă consecinţă neaşteptată a războiului din Ucraina - Kangaspuro a luat cuvântul la un miting organizat la Helsinki de către Finnish Peace Defenders, intitulat "Nu la NATO, da la pace". Şi el a negat că ar fi ştiut ceva despre Platforma Baltică şi a sugerat că probabil din cauza legăturilor sale de lungă durată cu ruşii de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg numele său a fost pus pe radarul platformei.

Începând din martie, mass-media de stat din Rusia a produs o mulţime de articole critice - dacă nu chiar alarmiste - despre starea de mediu în declin a Mării Baltice. Agenţia de ştiri de stat TASS a raportat că revitalizarea Mării Baltice ar putea deveni parte a programului naţional al Rusiei până în 2025. Un organ de presă regional deţinut de municipalitate, GTN Pravda din Sankt Petersburg, a scris că regiunile vestice ale Rusiei vor începe împreună să salveze ecologia sistemului de apă al Mării Baltice.

Această activitate intensă se desfăşoară în ciuda faptului că, per se, Kremlinul nu este cunoscut pentru activism de mediu. (În 2019, Putin a declarat la o conferinţă de presă că "nimeni nu cunoaşte adevărata cauză a schimbărilor climatice"). Dar cooperarea ştiinţifică şi de mediu este un lucru pe care mulţi occidentali îl consideră prea important pentru a lăsa rivalităţile geopolitice să stea în cale.

"Trebuie chiar să găsim o modalitate, în cele din urmă, dacă putem rezolva războiul din Ucraina, de a lucra cu Rusia, pentru că Rusia este un emiţător uriaş", a declarat John Kerry, consilier al preşedintelui Biden pentru climă, în martie.

Rusia este, fără îndoială, conştientă de rolul său crucial în astfel de probleme.

Darius Jauniskis, directorul Departamentului de Securitate de Stat din Lituania, a declarat că Rusia caută experţi, oameni de ştiinţă şi organizaţii neguvernamentale din ţările occidentale pentru a "promova ideea că este necesară cooperarea cu Rusia, indiferent de agresiunea sa în Ucraina, şi că izolarea şi sancţiunile sunt dăunătoare pentru ţările europene".