Cum dispar pădurile României. Noul Cod Silvic şi controversele din jurul acestuia

. (ALFREDO ESTRELLA / AFP / Getty Images)
Andrei Pricopie
18.01.2014

Ritmul în care sunt tăiate în mod ilegal pădurile din România este unul „îngrijorător”, „se taie de două ori mai mult decât se plantează”,a avertizat vineri, la Ineu, ministrul delegat al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Varga, potrivit newsar.ro

Totodată, Lucia Varga a punctat că la ora actuală se exportă de patru ori mai mult lemn (buşteni şi cherestea) decât în 2012 iar în contextul în care acest ritm va continua fabricile de mobilă din ţară vor rămâne, în curând, fără materie primă.

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi au fost tăiate peste 366.000 de hectare de pădure, în ultimii 20 de ani, paguba fiind estimată la peste 5 miliarde de euro. Din cauza lipsei unor reglementări dure şi eficiente în acest domeniu, în România se taie peste 41 de hectare pe zi, marea majoritate a acestora fiind tăieri ilegale, reiese dintr-un studiu realizat de Greenpeace.

Primarul oraşului Ineu, Călin Abrudan, şi senatorul Ioan Cristina au organizat vineri o reuniune la care au participat ministrul Lucia Varga, conducerea Direcţiei Silvice Arad, şefii de ocoale silvice, proprietari de păduri şi primari din judeţul Arad. Cu această ocazie, ministrul Lucia Varga a prezentat modificările aduse de Noul Cod Silvic, care s-a aflat în dezbaterea Senatului la sfârşitul lui 2013.

Noul Cod Silvic

„Noul Cod Silvic ar urma să aducă o nouă ordine în exploatarea şi administrarea pădurilor în România, în condiţiile în care, în ultima perioadă, ritmul tăierilor în păduri a crescut îngrijorător, fiind dublu faţă de ritmul împăduririlor, iar volumul de lemn exportat în anul 2013 a fost de două ori mai mare decât în 2012”, a declarat ministrul Varga.

Noul Cod Silvic prevede că Regia Naţională a Pădurilor Romsilva trebuie să asigure gratuit paza micilor proprietăţi, de până la 30 de hectare, scopul fiind acela de a-i ajuta pe micii proprietari care nu îşi păzeau pădurea şi era furată.

Principalele modificări vizează comercializarea lemnului căruia nu i se poate dovedi provenienţa, adică tăiat ilegal, protejând astfel pădurile de o parte din hoţii de lemne. De asemenea, un sistem electronic va urmări traseul lemnului, care va ajuta la depistarea cantităţii lemnului vândut comparativ cu cel aprobat pentru tăiere, iar vinovaţii vor putea fi sancţionaţi penal.

Varga susţine că prin noul Cod Silvic doreşte să facă "ordine în păduri" şi are în vedere o serie de modificări în legătură cu schimbarea modului de valorificare a lemnului, şi anume trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, astfel realizându-se "o valorificare economică net superioară", precum şi un control mai riguros privind introducerea lemnului pe piaţă, comerciantul nemaiavând acces în pădure. Mai sunt o mulţime de modificări în legătură cu "oprirea jafului din păduri", de la aplicarea Codului Penal pentru furtul de lemn ca pentru oricare alt furt, indiferent de cantitate, şi interzicerea transportului de material lemnos noaptea pe drumurile forestiere.

"Îmi propun să ajungem la o stare de normalitate, să avem cadru legal şi instituţii de control şi o administrare prin care pădurile din România să rămână moştenire generaţiilor viitoare. În acest moment lucrăm la o strategie privind mărirea suprafeţei de pădure. Aceasta are drept obiectiv împădurirea terenurilor degradate, versanţilor pentru reducerea riscului la inundaţii, realizarea perdelelor forestiere din Lunca Dunării şi a perdelelor forestiere de-a lungul cursurilor de apă. Avem în fondul de ameliorare fonduri pentru aceste proiecte, finalizăm ghidurile pentru ca primăriile, persoanele fizice, consiliile judeţene să poată accesa finanţări pentru realizarea împăduririlor. Prioritatea zero a mandatului meu este să fac ordine în păduri", a declarat Lucia Varga.

Însă realizarea împăduririi este foarte scumpă şi greu de pus în practică din cauza timpului de creştere. Pentru o zonă de 700 de hectare defrişate ilegal costurile pe împădurire se ridică la circa 3 milioane de euro.

Lucia Varga a afirmat că a fost informată că numeroase firme producătoare de mobilă s-au închis în ultimii ani, motivul fiind lipsa de materie primă. Ministrul a decis că firmele româneşti urmează să fie avantajate prin lege la achiziţionarea de material lemnos.

„Pentru a-i ajuta pe producătorii autohtoni de mobilă, noul Cod Silvic prevede că firmele care îşi au sediul social în apropierea pădurilor, a locului de exploatare, vor avea punctaje superioare altor firme, astfel că vor putea face faţă concurenţei externe, putând chiar să îşi crească producţia”, a precizat ministrul.

Proiectul noului Cod Silvic include şi măsuri pentru sprijinirea agenţilor economici, printre care acordarea dreptului de preemţiune la cumpărarea masei lemnoase celor din industria mobilei. "Prin această prevedere se încurajează exploatarea de către marile firme de prelucrare a lemnului cu capital străin care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră. Practic, firmele străine vor lua lemn la un preţ foarte bun pentru mobilă, şi ulterior vor vinde mobilă pe piaţa externă la preţuri foarte mari", a declarat, pentru Ziuanews, un oficial al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Totodată, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de către o comisie care funcţionează în cadrul asociaţiilor patronale şi profesionale recunoscute. Valorificarea masei lemnoase rezultată din exploatările forestiere realizate în pădurile proprietate publică se face prin licitaţie publică.

În plus, ministrul doreşte ca fiecare şef de ocol silvic din România să fie numit în funcţie doar cu avizul autorităţii centrale pentru silvicultură. Persoanele fizice care constată incendii în pădure sunt obligate să participe la stingerea incendiilor.

Ministrul şi-a exprimat nemulţumirea faţă de senatori, care au scos unele prevederi din noul Cod Silvic: „Din păcate, în dezbaterea proiectului noului Cod Silvic, domnii senatori au respins unele dintre modificările pe care le-am propus, însă sper ca la Camera Deputaţilor, unde voi susţine modificările pe care le-am propus a fi aduse Codului Silvic, voi găsi mai multă înţelegere”.

Trebuie „făcută curăţenie” la Romsilva

Ministrul Varga este de părere că trebuie „făcută curăţenie” în rândul personalului Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Instituţia trebuie reorganizată pentru că nu pot fi toleraţi în sistem oameni care au permis furtul de lemn.

„Din păcate, mulţi dintre cei care sunt puşi să păzească pădurile sunt mână în mână cu hoţii”, a susţinut ministrul.

„Sunt în silvicultură mulţi oameni cinstiţi, care iubesc pădurea, oameni pe care trebuie să îi apărăm, aşa cum pe cei corupţi trebuie să îi eliminăm. În acest sens, am introdus în Codul Silvic eliberarea unei autorizaţii de practică celor care lucrează în domeniul silvic, celor corupţi urmând să le fie retrase aceste autorizaţii, urmând ca aceştia să îşi piardă dreptul de a mai intra în pădure. Din păcate nu am putut promova această modificare, cel care s-a împotrivit fiind chiar liderul de sindicat al salariaţilor din cadrul Romsilva. Însă nu am renunţat la această idee, pe care voi continua să o susţin”, a adăugat aceasta.

Controversele din jurul noului Cod Silvic

Promovarea de către Guvern a noului Cod Silvic propus de ministrul Lucia Varga a dat naştere la numeroase controverse, precum şi o serie de anomalii.

Unii specialişti din silvicultură o acuză pe Lucia Varga că, prin intermediul noului Cod Silvic, face jocul firmelor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, unele prevederi ale acestuia fiind neconstituţionale, conform Ziuanews.

Directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Adam Crăciunescu, a declarat că noile reglementări prevăzute în Codul Silvic se datorează şi evoluţiei legislaţiei europene în ceea ce priveşte obligaţiile operatorilor ce introduc lemn pe piaţă pentru că "nu ne mai permitem să introducem pe piaţă lemn estimat, trebuie să fie măsurat şi să aibă provenienţă certă".

Totodată, Adam Crăciunescu a declarat că noul Cod Silvic are şi o serie de prevederi aberante, cum este cazul numirii şefilor de ocoale silvice sau introducerii autorizaţiilor de practică pentru personalul silvic. Conform noului Cod Silvic, "conducerea şi reprezentarea legală a ocolului silvic de regim sunt asigurate de şeful de ocol silvic, numit sau revocat de proprietarul sau de reprezentantul său legal, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură". Totodată, "conducerea ocolului silvic de stat este asigurată de către şeful de ocol silvic, numit sau revocat prin hotărârea Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură".

De asemenea, se introduce autorizaţia de practică pentru personalul silvic, ce poate fi retrasă dacă se constată unele nereguli. "În niciun stat de drept din lumea asta nu este posibil să existe asemenea prevederi cum sunt unele din Codul Silvic, ca de exemplu aceea prin care autoritatea centrală să decidă pe cine punem şef de ocol. Totodată, cine va emite autorizaţia de practică pentru personalul silvic?", a subliniat Adam Crăciunescu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor