Cum a inceput Falun Gong sa schimbe China in 25 aprilie 1999

Atunci cand zece mii de practicanti Falun Gong s-au adunat in mod pasnic la 25 aprilie 1999 in Beijing pentru a cere regimului comunist chinez sa inceteze sa mai hartuiasca Falun Gong, ei au inceput cea mai mare si mai sustinuta miscare de nesupunere civila din China moderna.

Ca urmare, la 20 iulie 1999, regimul chinez a inceput o brutala si sistematica persecutie impotriva Falun Gong. Practicantii Falun Gong au raspuns constant in mod pasnic si au demonstrat rationalitate la 25 aprilie. Procedand astfel, ei au dat speranta unei societati aflate in descompunere morala, inspirand activistii si academicienii chinezi.

Dl. Zhong Weiguang, care traieste in Germania, studiaza in regimurile dictatoriale. El afirma ca dupa apelul pasnic al practicantilor din 25 aprilie, “a inceput sa reflecteze cat de inspaimantatoare este societatea chineza. Partidul Comunist Chinez, aidoma tuturor partidelor comuniste, foloseste minciuna si teroarea pentru a conduce tara”.

El insusi nefiind un practicant Falun Gong, dl. Zhong a ajuns sa admire efectul pe care practicantii Falun Gong il au in China, admiratie care a inceput odata cu evenimentele din 25 aprilie 1999. Unsprezece ani mai tarziu, dl. Zhong afirma ca abia a inceput sa inteleaga motivele apelului din 25 aprilie.

Dl. Guo Guoting, un avocat de drepturile omului exilat care traieste momentan in Canada, nu este nici el un practicant Falun Gong. Asemeni dlui Zhong, el vede de asemenea Falun Gong ca fiind un fenomen unic in societatea chineza. “Sub PCC-ul complet totalitar, a existat val dupa val de persecutie nebuna si masacre, dar nu existat niciodata vreo organizatie sau grup care sa se ridice si sa protesteze cerandu-si drepturile legale”, spune el.

Insemnatatea apelului din 25 aprilie, conform dlui Guo, “este spiritul unei nesupuneri civile".

De cand a preluat puterea in 1949 (si chiar inainte), PCC-ul (Partidul Comunist Chinez) a dus campanii politice folosind propaganda, spalarea creierului, ingineria lingvistica (reinventind caracterele chineze), presiunea sociala, violenta si teroarea pura; in permanenta un segment minoritar (circa 5-10%) al populatiei este etichetat drept "inamic public" si restul populatiei este instigata sa “lupte” impotriva acestuia.

Acelasi model, spune dl. Guo, a fost folosit in incercarea de a stigmatiza, a ataca si a distruge Falun Gong.

Anterior, niciunul dintre grupurile sau profesiile atacate in acest fel nu au indraznit sau nu au stiut cum sa isi apere drepturile, spune dl. Guo. “Atunci cand Falun Gong a inceput sa faca asta, fiecare persoana din China a fost extrem de surprinsa”, spune el. Refuzul de a participa pasiv la macelul condus de PCC este numai o parte din lucruirle care fac Falun Gong atit de special, spune el.

“Celalalt punct este ca aceasta resistenta nu este una exaltata, emotionala, care dispare repede”, spune dl. Guo. Dupa 11 ani, rezistenta aratata de practicantii Falun Gong la campania de exterminare condusa de PCC ramine un proces extraordinar de tenace de protejare a drepturile lor la credinta, o manifestare a persistentei si a lipsei de intimidare.

Conform dlui Zhong, metodele rationale, pasnice, folosite in 25 aprilie au oferit activistilor chinezi un extraordinar model de urmat, unul care este atat sursa de referinta cat si de mare inspiratie.

In plus, exemplul Falun Gong ajuta activistii pentru democratie sa-si inteleaga propriile atitudini mai bine.

Conform spuselor dlui Zhong, “datorita propriei noastre tulburari interne, a conflictului intern, si incapacitatii noastre de a lucra pe termen lung catre un tel, miscarea chineza democratica din diaspora s-a indreptat pas cu pas catre ineficienta”.

Exemplul muncii persistente a practicantilor Falun Gong in a-si apara propriile drepturi, a fost o oglinda in care miscarea democratica chineza isi poate examina propriul comportament mult mai clar, spune dl. Zhong.

“Din multe puncte de vedere se poate spune ca daca nu exista resistenta din partea Falun Gong, astazi nu ar mai fi fost atat de multi chinezi care isi apara drepturile, si nu ar mai fi existat aceasta miscare de aparare a drepturilor in ziua de azi”, adauga dl. Zhong.

Dl. Guo spune ca asemenea lui Martin Luther King si Gandhi care au promovat resistenta nonviolenta, “In China aceasta miscare de nesupunere civila non-violenta este Falun Gong. Aceasta miscare a inceput exact la 25 aprilie. Eu cred ca ea a dat fiecarui sector al societatii chineze o cale extrem de semnificativa si eficace: apelul si protestul pasnic, refuzul pasnic de a colabora cu crimele.”

Dl. Guo vede in calea de nesupunere civila urmata de practicantii Falun Gong speranta pentru viitorul Chinei. “Aceasta miscare, cred eu, este ceea ce poate in sfarsit pune capat conducerii brutale a PCC. Ea poate opri declinul intregii societati care se indreapta spre haos, sau barbarie, sau violenta si masacre, oprind eventuale varsari de singe care altfel par inevitabile.”

“Inainte ca nesupunerea civila a celor de la Falun Gong sa inceapa, eu ca intelectual chinez, simteam ca noi eram foarte singuri”, spune dl. Zhong. “In ceea ce priveste cultura comunista, acea intreaga cultura a PCC, modul de viata pe care ne-a fortat sa il avem, sunt lucruri de neacceptat. Si daca nu accepti asta in societatea chineza, esti foarte singur.”

Dar practicantii Falun Gong s-au detasat natural de PCC datorita convingerilor lor. Ei aduc cu ei un nou fel de cultura, si datorita faptului ca este atotcurpinzatoare si are intelegeri adanci, a dat intregii dizidente un enorm sprijin”, a mai spus dl. Zhong.

"Fiecare chinez, stie ca in viata de zi cu zi in societatea chineza, in relatiile de la om la om, etica si morala oamenilor, morala societatii — toate acestea sunt deja putrede", explica dl. Zhong.

Regimul comunist nu este doar o problema de guvernare a unui partid despotic, ci a facut ca fiecare chinez sa foloseasca minciuni, si nu doar sa le foloseasca, dar sa si participle la ele. Spre deosebire, la practicantii Falun Gong vedem ca azi in societatea chineza, exista onestitate, corectitudine, si au aparut oameni care urmeaza valorile etice traditionale, si care isi traiesc vietile in acest fel”, a incheiat el.