CSM acuză dezinformări cu privire la salariile şi pensiile procurorilor. Ce lefuri ar câştiga, de fapt, procurorii?

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a remis un comunicat în care acuză că în spaţiul public se proliferează neadevăruri legate de salariile şi pensiile procurorilor.
Potrivit comunicatului remis de secţie, în realitate salariile acestora sunt mult mai mici decât se vehiculează în spaţiul public, procurorii au o încărcătură de muncă uriaşă iar din peste 215.000 de pensii de serviciu doar puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraţilor.
Redăm comunicatul
"Având în vedere dezbaterea publică privind salarizarea şi condiţiile de pensionare ale magistraţilor, precum şi volumul de muncă înregistrat de procurori, dimensiunile şi încărcătura schemelor de personal,
Dorind informarea opiniei publice în mod corect,
Secţia de procurori a CSM aduce la cunoştinţă următoarele:
1. În România, parchetele sunt organizate pe 4 grade de jurisdicţie, la fel ca şi instanţele. În acest sens, în primul grad funcţionează 176 de parchete, în al doilea 42, în al treilea 15, iar în al patrulea unul singur – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul căruia funcţionează direcţiile specializate. La nivelul primului grad de jurisdicţie funcţionează 1114 procurori din numărul total de 2284 procurori în activitate, reprezentând 49% din numărul total al procurorilor.
Conform datelor statistice aflate la dispoziţia secţiei, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5570 dosare pe procuror. Salarizarea acestei categorii de procurori porneşte din suma de 10.400 de lei/lunar net putând ajunge, după 25 de ani de muncă, la suma de 16.000 de lei net lunar. La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt salarizaţi cu sume cuprinse între 18.000 lei lunar net şi 25.000 lei lunar net.
În plus, trebuie menţionat faptul că un număr de peste 900 de procurori din cadrul Ministerului Public reprezentând 39% din totalul procurorilor în activitate sunt salarizaţi cu sume între 10.400 lei net şi 12.954 lei net.
Faptul că în spaţiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcţii şi cu cea mai mare vechime şi prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie.
2. În România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraţilor. Deşi acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maximum 4% din total.
Modificările legislative continue din ultimii 20 de ani au asimilat magistraţilor şi alte categorii de personal (din justiţie sau nu) care nu au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror, dar au beneficiat şi beneficiază de pensie de serviciu, deşi vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost şi de câteva luni. Acest mod de a legifera în funcţie de interesele de moment a generat insatisfacţie în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un guvern la altul nu face altceva decât să desfiinţeze legitima aşteptare a magistratului raportat la promisiunile statului faţă de statutul său.
Proliferarea acestor neadevăruri în spaţiul public, profitând de obligaţia de rezervă (tăcere) a magistraţilor au făcut din justiţie ţinta predilectă a celorlalte autorităţi şi a determinat biasarea societăţii în raport cu justiţia, neinteresând că ar afecta însăşi fundaţia statului de drept.
3. Începând cu anul 2017, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost modificată în 3 rânduri, iar dispoziţiile referitoare la pensiile de serviciu în 4 rânduri, ultima oară în anul 2023, când s-a şi închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană care includea acest subiect. La acel moment, s-a agreat, împreună cu celelalte două autorităţi ale statului reducerea pensiilor, astfel încât pensiile să nu mai depăşească salariile în plată, precum şi creşterea graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate părţile.
De fapt, magistraţii semnalaseră încă din anul 2018 aberaţiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitaţii de pensionare pentru magistraţii care îndeplineau condiţiile de vechime. În acest context, faptul că legiuitorul a generat premisa, apoi a acuzat magistraţii de deznodământul predictibil nu face decât să creeze consternare în sistemul judiciar şi confuzie în societate.
În concluzie, orice altă discuţie pe aceeaşi temă fără implicarea facturilor de decizie ai sistemului judiciar nu face decât să confirme eludarea unor principii precum predictibilitatea sau legitima aşteptare.
Sistemul judiciar înţelege preocuparea autorităţii executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuţie despre justiţie care nu include justiţia nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului şi a mecanismului echilibrului între autorităţi, indispensabile unei democraţii europene."