Criza refugiaţilor. Remus Cernea face apel la compasiune

Autorităţile române trebuie să acţioneze în spiritul valorilor europene şi să ia măsuri de primire şi sprijin pentru refugiaţii care fug din zonele de conflict pentru a-şi salva viaţa, a declarat joi, în cadrul unui comunicat de presă, deputatul Remus Cernea, care face apel la înţelegere şi compasiune faţă de aceşti oameni cu destinele frânte de ororile ce se petrec în propriile lor ţări.

"Războaiele, crimele în masă şi actele teroriste au făcut ca milioane de oameni să fie nevoite să îşi părăsească locurile de baştină spre a se refugia către zone recunoscute pretutindeni ca nivel de democraţie, civilizaţie şi prosperitate. Acele persoane au avut, în majoritatea lor profesii, locuri de muncă, vieţi relativ obişnuite până în ziua în care dictatori sângeroşi precum Bashar al-Assad sau teroriştii Statului Islamic le-au bombardat casele, le-au distrus oraşele, le-au anulat traiul liniştit, ameninţându-le viaţa şi proprietăţile.

Peste 250.000 de civili au fost ucişi în Siria în ultimii patru ani, şi mulţi alţii în Afganistan, Libia sau alte zone de conflict. În Siria, o ţară cu aproximativ 20 de milioane de locuitori, deja 11,5 milioane au fost nevoiţi să se refugieze din calea bombelor, a epurării etnice şi religioase, a represiunii sângeroase şi masacrelor", a precizat Remus Cernea.

Aceşti oameni nu au fugit spre centrul Africii şi nici spre China sau Rusia, ei vin cu zecile şi sutele de mii spre Uniunea Europeană. Cum se explică acest lucru? Deputatul susţine că motivul este acela că UE a fost construită ca un spaţiu al unor valori democratice, umaniste, în care demnitatea umană este respectată, în care nu este acceptată discriminarea şi în care cetăţeni cu convingeri şi religii diferite trăiesc liber în societăţi deschise.

"Aceste valori, care au adus cu ele prosperitate şi civilizaţie, laolaltă cu principiile umanitare şi solidaritatea clamate şi demonstrate în repetate rânduri, au conferit un prestigiu binemeritat UE. De aceea, oameni cu destinele frânte de ororile care se petrec în propriile lor ţări, se agaţă de speranţa luminoasă a găsirii unei salvări în UE.

De aceea, aceşti semeni ai noştri caută cu disperare să îşi salveze familiile şi viaţa străbătând mii de kilometrii pe jos, fără acces la hrană, apă, îngrijiri medicale sau condiţii minime de igienă. Mulţi dintre ei chiar au riscat totul deplasându-se cu ambarcaţiuni improprii prin ape periculoase, unde câteva mii au şi murit înecându-se", a continuat Remus Cernea.

Deputatul aminteşte de scenele sfâşietoare cu copii, femei, bătrâni şi mulţi alţi oameni obişnuiţi care se străduiesc din răsputeri să ajungă pe tărâmul făgăduinţei către care i-a purtat speranţa şi încrederea în UE.

Tărâmul făgăduinţei îşi închide porţile?

"Din nefericire, aceşti oameni disperaţi care fugeau din zone de război s-au lovit aici de atitudini lipsite de compasiune şi înţelegere, în contrast cu valorile umaniste şi umanitare ale UE. Au fost întâmpinaţi cu garduri de sârmă ghimpată, cu trupe militare şi taburi. Mai mult, în unele ţări creşte o reacţie naţionalist-extremistă de rejectare a refugiaţilor. Sunt tot mai multe voci care discută despre această problemă eminamente umanitară gravă strict în termenii unor reacţii de forţă, ca şi cum aceşti semeni ai noştri aflaţi în nevoie ar trebui opriţi sau respinşi de către poliţie şi armată.

Dar care ar fi consecinţa unei astfel de logici? Ar putea lăsa ţările UE, între care şi România, zeci şi sute de mii de oameni să sufere şi chiar să moară de foame, frig şi numeroase privaţiuni la graniţele lor? Ar mai rămâne ceva în picioare din valorile umaniste şi umanitare europene dacă astfel de drame s-ar produce?", întreabă Remus Cernea.

Există tratate internaţionale care prevăd obligaţia statelor semnatare de a acorda protecţie persoanelor care se refugiază din zonele de conflict militar. Este adevărat că împlinirea acestor responsabilităţi presupune o anumită alocare de resurse, dar, în opinia deputatului, printr-o înţeleaptă împărţire de sarcini ea ar putea fi realizată echitabil.

"A nu răspunde umanitar acum înseamnă doar a creşte costurile ulterior, sub numeroase aspecte. Îmi doresc ca România să acţioneze cu privire la această criza într-un mod demn şi care să îi aducă un respect internaţional, rămânând fidelă valorilor europene", a subliniat Remus Cernea.

Să ne amintim de vremea comunismului

"În perioada întunecată a comunismului, deşi în ţara noastră nu era război, mulţi concetăţeni şi-au riscat viaţa încercând să se salveze din acea uriaşă închisoare totalitară prin trecerea considerată ilegală la acea vreme a graniţei, pentru a ajunge în occident. Despre câtă disperare era în gestul lor şi despre cât de mare a fost sentimentul eliberării lor s-a scris foarte mult.

Acum este momentul ca ţara noastră să răspundă, la rândul ei, cu generozitate şi solidaritate, unor oameni disperaţi şi să îşi asume, alături de partenerii europeni, responsabilităţi însemnate în gestionarea acestei crize. Nu se va rezolva nimic prin forţă, garduri de sârma ghimpată, poliţie sau armată, ci doar va fi amplificat dezastrul umanitar", a mai precizat Remus Cernea.

Apel către autorităţile române

Deputatul face apel la Guvernul României să înfiinţeze un fond special destinat situaţilor umanitare grave care să fie inclus în bugetele anuale votate de către parlament.

"Îmi doresc, de asemenea, foarte mult, ca autorităţile române să ia, la întrunirea prevăzută pentru astăzi la ora 15.00, ori cu prilejul unor dezbateri politice ulterioare, măsuri de primire şi sprijin pentru refugiaţi în spiritul celor declarate de către Secretarul General al Naţiunilor Unite, Ban Ki–moon, care a felicitat ţările care "dau dovadă de solidaritate" şi le-a invitat şi pe celelalte, din Europa sau din altă parte, "să manifeste compasiune şi să facă mai mult pentru a pune capăt acestei crize", adăugând: "Prin intervenţia noastră, trebuie să salvăm vieţi, să luptăm împotriva traficului (cu persoane) şi a discriminării, să aducem soluţii juridice, să examinăm cauzele profunde ale problemelor şi să apărăm drepturile omului", a adăugat Remus Cernea.

Totodată, deputatul a salutat atitudinea preşedintelui german Joachim Gauck care i-a condamnat pe extremiştii de dreapta şi pe agitatorii xenofobi, subliniind că aceştia pătează imaginea Germaniei ca o naţiune deschisă spre lume.

"Nu în ultimul rând, sper ca dezbaterile asupra acestei teme în Parlamentul României din 8 septembrie a.c. să includă şi Comisiile de Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale din Senat şi Camera Deputaţilor, nu doar pe cele de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen, aşa cum s-a anunţat iniţial", a concluzionat Remus Cernea.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.