Criza refugiaţilor. Iohannis: România nu este o ţară xenofobă, autistă sau separatistă. Dorim să contribuim

Tematica cotelor obligatorii de refugiaţi propusă de Comisia Europeană va dispare pentru că nu este normal ca o ţară membră a Uniunii Europene să fie obligată la ceva ce nu poate să facă, a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis.

"În chestiunea cotelor, am avut ieri o discuţie cu domnul preşedinte Juncker. Am atins această chestiune pentru că ne preocupă. Tematica cotelor obligatorii va dispare. Fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Există alte forme prin care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arată solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată în această chestiune, pornind de la această solidaritate.

România este solidară şi cu ceilalţi membri din UE şi într-o măsură care se va arăta pe parcurs şi cu migranţii. Noi am făcut o ofertă generoasă pentru relocarea acelor 40.000 de imigranţi despre care s-a vorbit în iunie. România nu e o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă. Dorim să contribuim la rezolvarea acestei chestiuni. Cum o vom face, rămâne de stabilit. Trebuie să existe un plan al Guvernului pentru a veni cu diferite propuneri", a afirmat Iohannis, citat de hotnews.ro.

Întrebat dacă România este dispusă să plătească o cotă din PIB în schimbul refuzului de a primi mai mulţi migranţi, preşedintele României a replicat:

"Nu. Este o falsă abordare şi ea nu a apărut în discuţiile pe care le-am avut, de a sancţiona ţările care nu doresc să accepte cota. Nu cred că putem să mergem pe o astfel de filieră. Ştiu că au fost astfel de afirmaţii. Nu e posibil să discutăm în UE că anumite ţări, care nu au capacitatea să participe la un program, să fie sancţionate. UE nu se bazează pe sancţiuni, ci pe solidaritate şi colaborare".

Preşedintele nu aprobă ideea ca persoanele private să găzduiască migranţi. În viziunea lui, foarte multă lume crede că primirea migranţilor înseamnă locuri de cazare, dar lucrurile nu se limitează la un aspect atât de superficial.

"Noi dacă primim imigranţi nu îi primim în regim de hotel. Dacă îi primim, ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română. Copiii trebuie să meargă la şcoală şi să înveţe limba română, trebuie să fie integraţi în societate. Societatea nu e undeva pe sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să îşi găsească locuinţe pe banii lor, locuri de muncă.

Nu vrem să creăm noi cazuri sociale. Partea cu cazarea e doar un prim detaliu mai degrabă logistic. E vorba însă de integrarea lor în societate şi aici trebuie să recunoaştem că mai avem multe de învăţat (...) E un aspect foarte interesant, acei migranţi nu vor în România. Ei vor în altă parte. România nu e în spaţiul Schengen şi pentru ei suntem marginali.", a continuat Iohannis.

Întrebat dacă i se pare serios şi credibil faptul că România, un stat membru NATO şi UE, susţine că nu poate integra decât 1.785 de refugiaţi, şeful statului a răspuns:

"Mi se pare foarte serios şi sincer. Puteam să spunem că primim şi 10.000, dar nu puteam să-i gestionăm. O logică simplă îmi spune că am face bine să creştem capacitatea României în domeniu, fiindcă problema demografică există şi la noi şi o dată şi o dată va trebui să răspundem la această chestiune".

Nu ar trebui să crească România proporţional numărul refugiaţilor? "Este clar că dacă noi am oferit cele 1700 de locuri ele sunt folosite toate, şi atunci trebuie să ne punem serios problema cum ne arătăm solidaritatea. Dar această chestiune este exact esenţa discuţiei pe care o vom purta la CSAT", a precizat Iohannis.

Referitor la o eventuală consultare a Parlamentului pe această temă, şeful statului susţine că o astfel de abordare nu este uzuală. "Este posibilă o consultare a parlamentului dar nu e uzuală, preşedintele nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România în Consiliul European. Miercuri voi merge în parlament şi voi aborda şi această chestiune".

La întrebarea dacă România a fost nedreptăţită pentru că nu i s-a permis intrarea în Schengen, preşedintele a subliniat că nu crede că problema se pune "în termeni de nemeritat sau în alte categorii emoţionale, dar cred că putem cu toţii să constatăm că el nu funcţionează de facto."

"Spaţiul Schengen e nefuncţionabil în momentul de faţă. Această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT, am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT", a adăugat preşedintele.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.