Criza din Crimeea din perspectiva Kremlinului

UE şi SUA au replicat dur la anexarea Crimeii de către Rusia, însă, din punctul de vedere al Kremlinului, Occidentul poartă vina izolării Rusiei, astfel că, în prezent, preşedintele Putin nu face altceva decât să elibereze Rusia din această stare, comentează Der Spiegel.

Putin ştie că marea majoritate a ruşilor sunt de partea sa atunci când vine vorba de politica sa din Crimeea. Anexarea rece şi calculată - şi până în prezent extrem de paşnică - a peninsulei a produs bucurie în întreaga Rusie. Până la urmă, convingerea că peninsula este pământ rusesc este larg răspândită şi împărtăşită chiar de către mulţi din tabăra opoziţiei. Sunt locuri, a explicat Putin într-un discurs rostit săptămâna trecută, 'dragi inimilor noastre' şi pentru care soldaţii ruşi au luptat şi murit. De altfel, chiar şi laureatul Premiului Nobel pentru Pace Mihail Gorbaciov a declarat săptămâna trecută că Occidentul ar trebui să accepte rezultatele referendumului din Crimeea. 'Acest lucru ar trebuit mai degrabă salutat decât ameninţat cu sancţiuni', a adăugat fostul lider sovietic.

Popularitatea lui Putin începuse deja să crească ca urmare a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci - în condiţiile în care chiar sondajele critice la adresa Kremlinului indicau o rată de aprobare de 67% - însă în prezent aceasta se apropie de un uimitor 80%.

'Încă de la discursul lui Putin de la Conferinţa pentru Securitate de la München, din 2007, toată lumea ar trebui să ştie că Rusia nu va mai accepta jocurile Occidentului în sfera sa de influenţă', explică Fiodor Lukianov, preşedintele Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă şi Apărare din Moscova. 'Cu toate acestea, Occidentul nu l-a luat niciodată în serios pe Putin şi nu a dezvoltat o strategie pentru a aborda interesele legitime ale Rusiei', a subliniat acesta.

În prezent, deşi SUA şi UE ameninţă să întoarcă spatele Rusiei, puţini la Moscova sunt extrem de impresionaţi. Potrivit apropiaţilor lui Putin, dincolo de o serie de acorduri în valoare de câteva miliarde de dolari de care au beneficiat ambele părţi, singura acţiune a Occidentului a constat într-un avans constant spre est al NATO.

Pe de altă parte, de la ferestrele Kremlinului, imaginea este în primul rând una geo-politică. În perioada sovietică, distanţa dintre capitala rusă şi alianţa militară occidentală era de 1.800 de kilometri. Dacă Ucraina va deveni membră NATO, aşa cum SUA îşi doresc de mult timp, această distanţă va fi redusă la mai puţin de 500 de kilometri. Armata rusă se teme că va pierde o dată pentru totdeauna distanţa strategică care i-a permis ţării să supravieţuiască invaziilor lui Napoleon şi Hitler, iar această teamă este parţial rezultatul re-ordonării traumatice, ulterioară Războiului Rece, a Europei de Est.

Cu toate acestea, Putin are un avantaj decisiv în lupta pentru Ucraina. El a avut iniţiativa. El acţionează, iar Occidentul reacţionează. În plus, Moscova are o mulţime de opţiuni.

O primă opţiune este ca preşedintele să nu mai avanseze - variantă considerată tacit de către mulţi din Occident drept cel mai bun mod de a pune capăt crizei. În schimb, pentru tolerarea de către Occident a anexării Crimeii, Putin s-ar abţine să se implice în estul Ucrainei.

Există însă şi alte opţiuni disponibile. Putin s-ar putea folosi de grupuri pro-ruse, de presiuni economice şi de propriul său serviciu secret pentru a destabiliza Ucraina până la a o arunca într-un război civil. Pentru un astfel de scenariu, guvernul şi parlamentului slab şi haotic de la Kiev sunt parteneri ideali, fără a-i mai menţiona pe naţionaliştii radicali apăruţi în timpul demonstraţiilor de pe Maidan. Deja, diviziunile din Ucraina sunt importante şi doar datorită presiunii intense a Berlinului şi Bruxelles-ului, guvernul s-a abţinut de la a semna o lege care ar fi interzis regiunilor ucrainene să facă din limba rusă a doua limbă oficială.

Radicalii de la Kremlin îl îndeamnă pe Putin să nu se oprească la Crimeea, argumentând că zonele care fac parte din Rusia ar trebui reunite cu patria-mamă. Niciodată înainte, explică ei, nu a existat o ocazie mai bună. Reputaţia lui Putin în rândul elitei occidentale este deja la un nivel scăzut, iar NATO nu ar risca cu siguranţă un război nuclear din cauza Ucrainei.

Occidentul încearcă în prezent să-l forţeze pe Putin să dea înapoi, ameninţându-l cu sancţiuni, însă pe termen mediu scurt, cel puţin, sancţiunile îi vor consolida, probabil, poziţia lui Putin, crede Der Spiegel. Maşina sa de propagandă va prezenta orice dificultăţi economice ca fiind din vina Occidentului şi, chiar şi la Moscova - unde sondajele, niciodată publicate, de acum un an, indicau că Putin şi-a pierdut majoritatea - sancţiunile vor fi considerate un alt act de mârşăvie din partea Occidentului.