'Pedepsirea' Moscovei ar putea costa prea scump Europa
Diplomaţii europeni care intenţionează să înăsprească sancţiunile împotriva elitelor politice şi financiare ruse se confruntă cu o mare problemă: aceste măsuri s-ar putea întoarce chiar împotriva economiei propriilor ţări. De la industria auto germană până la sectorul de modă italian, trecând prin serviciile financiare ale City-ului londonez şi turismul grecesc, economia europeană este mult mai dependentă de ruşi decât este cea a SUA, notează publicaţia americană The Wall Street Journal, preluată de Courrier International.
După mai mulţi ani de recesiune, industria şi serviciile europene sunt încă foarte vulnerabile. Între altele, miliarde de dolari investiţii străine în Rusia ar putea fi compromise, în cazul în care această ţară va riposta la sancţiuni.
'Diplomaţia dintre Est şi Vest (din timpul războiului rece) se baza pe principiul că o dependenţă reciprocă ar genera mai multă moderaţie şi ar constrânge fiecare tabără să respecte anumite limite', explică fostul ambasador al SUA în Rusia, James Collins. 'Astăzi, am ajuns la această interdependenţă şi limitele care nu trebuie depăşite sunt valabile de asemenea pentru Europa şi Marea Britanie. În aceasta constă întreaga dilemă', subliniază Collins.
În Germania, principalul partener comercial european al Rusiei şi ţară care numără o importantă populaţie de imigranţi ruşi, industria riscă să sufere în cazul înăspririi sancţiunilor. Patronii din sectorul auto, care, în ultimii ani, au investit miliarde de euro în Rusia, doresc astfel ca tensiunile să se aplaneze repede. În noiembrie anul trecut, preşedintele-director general al Volkswagen, Martin Winterkorn, a calificat Rusia drept 'primă piaţă de creştere strategică din Europa' pentru compania sa.
În Italia, cei mai bogaţi ruşi relansează sectorul produselor de lux, în timp ce italienii îşi reduc drastic propriile cheltuieli: 30% dintre cumpărăturile din acest sector efectuate, în 2012, de turişti non-europeni au fost realizate de ruşi, potrivit asociaţiei Altagamma şi companiei tax-free Global Blue. Cu titlu de comparaţie, ruşii nu asigură decât 11% din achiziţiile de produse de lux din Franţa şi 5% din cele din Marea Britanie.
De altfel, cu sau fără noi sancţiuni, pieţele de devize au fost deja destabilizate. În ţările mediteraniene, profesioniştii din domeniul turismului îşi văd beneficiile ameninţate de instabilitatea rublei. Pentru Grecia, Rusia este o forţă motrice a turismului, un sector asupra căruia guvernul de la Atena mizează mult, pentru a sprijini fragila relansare a economiei. Anul trecut, din cei 18 milioane de turişti, 1,3 milioane erau ruşi. În acest an, profesioniştii în domeniu se aşteaptă să primească cel mult un milion de turişti, în special din cauza devalorizării rublei.
Hotelierii din Benidorm, o staţiune balneară din provincia spaniolă Alicante, extrem de apreciată de ruşi, se tem că-şi vor pierde clienţii în favoarea unor destinaţii mai abordabile precum Turcia sau Egiptul, ţări a căror monedă este mai slabă decât euro. 'Căderea rublei şi încetinirea economiei ne îngrijorează mai mult decât anexarea Crimeii', subliniază Antonio Mayor, directorul asociaţiei hoteliere Hosbec.
Piaţa imobiliară reprezintă un alt risc pentru Spania. De câţiva ani, ruşii cumpără reşedinţe de vacanţă pe coasta mediteraneană. Însă incertitudinile politice i-au făcut deja pe potenţialii cumpărători să-şi amâne achiziţiile, în aşteptarea momentului când rubla se va stabiliza, constată Iain Tozer, director al Seabestland Real Estate, o agenţie imobiliară specializată în clientelă internaţională.
Potrivit The Wall Street Journal, în Europa de Est, ţări precum Republica Cehă sau Ungaria au susţinut public iniţierea de sancţiuni limitate şi ţintite, precum îngheţarea activelor şi vizelor pentru apropiaţi ai preşedintelui Putin. Însă, din cauza dependenţei lor energetice faţă de Rusia, aceste ţări nu vor să meargă mai departe. 'Nu putem să iniţiem sancţiuni economice care ar putea avea consecinţe majore, fără o analiză aprofundată a impactului pe care l-ar putea avea eventuale represalii ruseşti', a declarat ministrul de externe al Ungariei, Janos Martonyi.
La rândul lor, industriile europene implantate în Rusia tratează în mod foarte serios ameninţările din partea Moscovei. În trecut, Rusia nu a ezitat să naţionalizeze întreprinderi controlate de străini şi să sfideze drepturile acţionarilor minoritari.
Wintershall, filială a BASF şi principal producător german de gaz şi petrol, deţine participaţiuni în două mari câmpuri gazifere din Siberia occidentală şi face parte din consorţiile care exploatează sau construiesc gazoducte ce leagă Rusia de Europa. Or, Moscova dispune de numeroase mijloace pentru a face să scadă substanţial rentabilitatea acestor investiţii, cum ar fi să invoce legislaţia fiscală sau de mediu, explică Thomas Kaestner, consultant la Ernst&Young în Germania. 'În cel mai rău caz, întreprinderile vizate vor trebui să pună cruce pe aceste active', atenţionează expertul.
Însă tensiunile cu Rusia fac şi fericiţi: juriştii londonezi, însărcinaţi de multinaţionale să evalueze repercusiunile unor eventuale sancţiuni asupra strategiei lor. Circa 10% din Produsul Naţional Brut (PIB) al Marii Britanii provine de fapt din servicii financiare şi bancare. 'Sancţiunile au întotdeauna un impact negativ şi antrenează un climat de incertitudine păgubos', explică Serghei Ostrovski, de la cabinetul de avocatură Ashurst LLP. 'În realitate, sectorul afacerilor ruseşti şi City-ul sunt atât de legate între ele, încât va fi dificilă restrângerea accesului ruşilor la această piaţă financiară sau izolarea lor', adaugă Ostrovski, citat de The Wall Street Journal.
