Criza a măturat 20 de premieri europeni, Merkel a supravieţuit

Cancelarul german, Angela Merkel, care a câştigat detaşat alegerile legislative germane de duminică, este prima şefă de guvern din Europa, care a reuşit să reziste crizei care a făcut victime printre 20 de premieri europeni, notează luni într-un editorial ziarul spaniol El Pais.

Criza ca scuză, sau ca loc comun. Criza ca explicaţie pentru orice fenomen, de la scăderea ratei divorţurilor sau a accidentelor şi până la creşterea mortalităţii în rândul guvernelor democrate. O criza globală, o boală aproape cronică gestată după uraganul financiar al lumii post-Lehman Brothers, care a dus la pieire circa 20 de şefi de guvern în decurs de cinci ani.

Premieri remarcabili, ca Berlusconi în Italia, sau Zapatero în Spania, megalomani care doreau să refondeze capitalismul precum francezul Sarkozy, sau politicieni mai modeşti ai scenei europene, dar care au căzut pe rând după ce, în aprilie 2009, cehul Mirek Topolanek a devenit primul şef de guvern măturat de puternicul val al crizei. Conservatori, liberali, independenţi şi mai ales progresişti: nimeni nu părea capabil să reziste marasmului provocat de cea mai gravă criză după cel de-al doilea război mondial. Până la Angela Merkel. Alegerile germane din prima zi de toamnă au pus capăt acestei serii negre.

Criza europeană rămâne grea în nord (Olanda a lansat reduceri dure) şi mai ales în vitregitul sud, dar Germania trăieşte în schimb o criză benignă. Nu este în recesiune, iar şomajul este la niveluri minime în ultimele două decenii. Aproape că nu a realizat reforme din epoca social-democrată a lui Schröder. Şi în pofida crizei datoriei europene, sau poate tocmai de aceea, Berlinul a făcut economii de miliarde de euro din dobânzi. În timp ce toată Europa impune reduceri şi reforme, Merkel s-a prezentat la realegere cu un program de 30 de miliarde pentru cheltuieli sociale şi alocaţii acordate familiilor, însuşindu-şi propunerile Verzilor (închiderea centralelor nucleare), suprimând coplata în sistemul medical şi refuzând să oblige contribuabilul german să plătească criza euro din propriul buzunar.

Dezbaterea electorală s-a axat pe dezvăluirile spionajului masiv realizat de SUA, creşterea preţurilor la energie şi la serviciile de asistenţă infantilă. Nimic mai mult. Nici urmă de politică de reduceri,sau de drum plin de spini care a marcat căderea atâtor şefi de guvern după moţiunea de cenzură care a dus la înlăturarea lui Topolanek în primăvara anului 2009.

Germania a aşteptat să vină criza cu temele făcute. A făcut tot ce trebuia în urmă cu zece ani, deşi condiţiile erau foarte diferite, când restul celorlalte ţări erau urcate pe coama creşterii şi a datoriilor. Cu Merkel erijată la nivelul de prim şef de guvern capabil să reziste tăvălugului crizei, leadershipul ei devine incontestabil în Europa: 'Sper să continui să cooperez strâns cu Merkel', a spus duminică Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, luând pulsul general al Bruxelles-ului şi al altor capitale europene în aşteptarea unei Merkel mai constructive decât în primul mandat.