Creşte numărul de atacuri cibernetice asupra UE. Se vehiculează teoria hackerilor ruşi

Conform unui raport recent, în 2016 au existat peste 110 atacuri asupra serverelor Uniunii Europene, unul la fiecare trei zile - iar în noiembrie a existat un atac major.

După victoria în alegeri a lui Donald Trump, establishmentul neoliberal american, - inclusiv preşedintele Barack Obama dar şi segmente ale comunităţii serviciilor de informaţii americane - au acuzat Rusia de organizarea unor atacuri cibernetice asupra serverelor Partidului Democrat, care au dus, după publicarea unor informaţii care au învăluit în scandaluri clanul Clinton, la înfrângerea candidatului democrat - Hillary Clinton - în alegerile prezidenţiale americane din luna noiembrie.

Acum există îngrijorări ca şi Europa ar fi fost ţinta unor atacuri din partea Kremlinului şi că Moscova ar putea încerca să influenţeze alegerile care urmează să fie desfăşurate în Germania şi Franţa anul acesta.

Sir Julian King, Comisarul UE pentru Securitate, a susţinut că cele mai dure atacuri au fost cele care "au încercat să submineze credinţa în democraţiile noastre".

Într-un interviu Financial Times, acesta a afirmat că "este clar că multe instituţii europene şi nu numai, iar Comisia Europeană este şi ea inclusă , sunt ţinta tot mai multor atacuri din diverse părţi".

“Aceste ameninţări sunt persistente şi agresive şi din ce în ce mai primejdioase şi potenţial distructive".

Un purtător de cuvânt al UE a adăugat că "diferiţi agresori cibernetici folosesc în comun diverse metode şi îşi ascund identitatea cu ajutorul serverelor anonime".

Oficialii din Bruxelles au decis să impună măsuri de sporire a securităţii cibernetice, oficialii seniori fiind nevoiţi acum să folosească emailuri criptate de teamă că atacurile vor deveni din ce în ce mai sofisticate.

Miniştri seniori din Germani şi Franţa au avertizat asupra unor posibile atacuri cibernetice din partea Rusiei în timpul alegerilor generale, care se vor ţine anul acesta.

După publicarea ştirilor privind dublarea numărului de atacuri, puse pe seama Rusiei, ministrul francez al apărării, Jean-Yves Le Drian, a susţinut că ar fi "naiv" ca cineva să presupună că alegerile din Franţa nu vor fi ţinta unor atacuri similare cu cele înregistrate în campania prezidenţială americană.

Cum Francois Fillon, aliat şi prieten al lui Vladimir Putin, şi Marine Le Pen, o admiratoare a politicii Kremlinului, sunt candidaţi la preşedenţia Franţei, există temeri că hackerii ruşi vor interfera pentru a planta un aliat la cârma Franţei.

Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel a afirmat recent că atacuri cibernetice şi campanii de dezinformare organizate de Kremlin ar putea "juca un rol" în alegerile din ţara sa.

NATO este şi ea o altă ţintă a asalturilor cibernetice, în 2015 fiind raportate peste 300 de atacuri majore pe lună.

Un oficial al Alianţei a declarat că "vorbind la modul general, nu se semnalează o creştere a cantităţii, ci a calităţii şi complexităţii. Atacurile cu care avem acum de a face sunt mult mai sofisticate".