Creditorii externi ai Greciei revin în joc

După discuţiile de luni din Bruxelles, miniştrii de finanţe din cele 19 naţiuni ale zonei euro au căzut de acord ca negocierile privind evaluarea bailout-ului elen să fie reluate săptămâna următoare. Obiectivul lor este de a finaliza “în câteva zile” o evaluare asupra progresului făcut de Atena în ceea ce priveşte reformele de guvernare economică.

Realizarea unui progres suficient al acestor reforme este condiţia impusă de creditorii ţării pentru a continua susţinerea financiară a guvernului grec.

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului (miniştrii de finanţe din zona euro), a declarat că oficialii care reprezintă creditorii se vor întoarce în Atena în scurt timp pentru a discuta noile măsuri.

“Sunt fericit de rezultatul de astăzi”, a declarat Dijsselbloem la o conferinţă de presă”. “Aceştia vor lucra cu autorităţile elene la un pachet suplimentar de reforme structurale în cadrul sistemului fiscal de pensii şi în ceea ce priveşte reglementările de pe piaţa muncii”.

Fără austeritate

Creditorii Greciei – inclusiv Comisia Europeană, fondul UE pentru salvare financiară şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) – au fost în impas de câteva luni din cauza problemelor privind reducerea datoriei elene şi a ţintelelor bugetare ale Atenei.

Discuţiile privind posibilitatea ca Atena să primească cea de-a treia tranşă dintr-un pachet de salvare financiară în valoare de 86 miliarde de euro – intermediat în 2015 – au fost, de asemenea, perturbate de mai multe amânări în ceea ce priveşte aplicarea reformelor elene şi de neînţelegerile existente în rândul creditorilor în legătură cu probabilitatea ca FMI să participe la cel de-al treilea bailout elen, precedentele două fiind acordate grecilor în 2010 şi 2012.

Un oficial guvernamental grec a declarat agenţiei de ştiri AFP că acordul de luni a inclus şi “condiţia inviolabilă ... [cerută de Grecia] să nu mai fie impusă nicio o măsură de austeritate”.

În schimb, Atena a acceptat cererile creditorilor săi că trebuie să legifereze un set cuprinzător de reforme şi să le implementeze începând cu 1 ianuarie 2019, cu condiţia ca impactul lor fiscal să fie neutru, conform oficialului elen care a cerut să rămână anonim.

Guvernul din Atena are nevoie ca noua tranşă din bailout-ul cu numărul 3 să îi fie acordată în lunile următoare pentru a fi capabil să ramburseze 7 miliarde de euro până în luna iulie a acestui an.

FMI intră în horă?

Oficialul elen nu a făcut referire la posibilitatea ca FMI să participe la bailout. Dar ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a declarat că este încrezător că Fondul va continua să participe la bailout-ul elen.

“Ideea de a avea un pachet de bailout fără FMI este teoretică în acest moment”, a precizat Schäuble înaintea întâlnirii de luni, adăugând că “instituţiile au acum o poziţie comună”.

FMI doreşte ca guvernele europene să accepte o reducere a datoriei elene şi să nu mai impună ţării măsuri de austeritate suplimentare. Datoria naţională a Greciei este nesustenabilă şi este pe cale să devină „explozivă” fără un ajutor suplimentar, a declarat Fondul într-un raport publicat luna aceasta.

În plus, FMI insistă că un excedent primar de 3,5% este prea ambiţios. Aceasta este mărimea excedentului bugetar guvernamental cerut de ceilalţi creditori înainte să fie adăugate costurile pentru acoperirea datoriilor.

Acest lucru ar însemna, de fapt, că Atena va încasa mai multe venituri fiscale de la cetăţenii săi decât va cheltui în economie, cu o valoare echivalentă cu 3,5% din producţia naţională totală de bunuri şi servicii. Diferenţa va fi transferată creditorilor externi ai Greciei.

Măsurile impuse Greciei trebuie să fie aprobate de Parlamentul elen, cel mai probabil la jumătatea lunii martie, un pas care a cauzat probleme în acordurile precedente.