CPR Moldova: Pedepsele pentru crimele financiare trebuie înăsprite, nu ”decriminalizate”

Promovarea proiectului de lege privind decriminalizarea unor infracţiuni de ordin economic în contextul actual, când nivelul de încredere al populaţiei în instituţiile statului este foarte redus, iar recuperarea activelor delapidate şi tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovaţi de furtul bancar stagnează de trei ani, este mai mult decât suspectă”, se arată într-o declaraţie a Centrului de Politici şi Reforme.

Mai mult decât atât, pentru a eradica într-adevăr corupţia care împiedică dezvoltarea durabilă, progresul şi prosperitatea Republicii Moldova, sunt necesare, conform rezoluţiei Parlamentului European din 13 septembrie 2017 privind corupţia şi drepturile omului, măsuri de eradicare a criminalităţii organizate, a paradisurilor fiscale, a spălării banilor, a evaziunii fiscale şi a fluxurilor ilicite de capital, precum şi mecanismele care permit astfel de practici.

„Suspicios este faptul că promovarea proiectului privind decriminalizarea unor infracţiuni economice a coincis cu perioada în care se aştepta apariţia raportului Kroll 2 ce urma să completeze lista suspecţilor legată de frauda bancară. Raportul a fost publicat cu o mare întârziere şi cetăţenii nu au avut accesul decât la o versiune redactată şi cenzurată a acestuia”, se mai arată în analiza CPR Moldova.

”Deşi versiunea finală a proiectului de lege de decriminalizare, promovat de autorităţile moldoveneşti şi transmis spre examinare Guvernului, diferă de versiunea iniţială, ne îngrijorează faptul că în proiect au fost, la un moment dat, introduse articole, precum: “liberarea de răspundere penală în cazul săvârşirii pentru prima oară a unei infracţiuni” pentru un şir de acte de corupţie legate de sectorul financiar-bancar: infracţiune de insolvabilitate intenţionată (art. 252), încălcarea regulilor de creditare, politicilor de acordare a împrumuturilor sau regulilor de acordare a despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare (art. 239), gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii, a societăţii de investiţii, a societăţii de asigurări (art. 2391) şi obstrucţionarea supravegherii bancare (art. 2392)”, scrie CPR Moldova.

”În ultimii doi ani au existat mai multe iniţiative care, dacă ar fi fost adoptate, ar fi permis absolvirea de pedeapsă pentru cei ce se fac vinovaţi de sumele furate din cele trei bănci şi legalizarea lor. În societate se creează impresia că autorităţile caută, în continuu, modalităţi de a-i proteja pe cei ce au fost implicaţi în scheme murdare legate de sectorul financiar-bancar”, au punctat autorii declaraţiei.