COVID-ul lung ar putea fi cauza hepatitei misterioase la copii [studiu]

COVID-ul lung ar putea fi cauza cazurilor de "hepatită misterioasă" apărută la copii din întreaga lume din ultimele luni, au constatat cercetătorii israelieni de la Centrul Medical pentru Copii Schneider, Centrul Medical Rabin - Spitalul Beilinson, Centrul Medical Rambam şi Universitatea din Tel Aviv, într-un studiu publicat recent în revista de specialitate Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition, informează The Jerusalem Post.

Până în prezent, în Israel au fost raportate 12 cazuri de hepatită acută "misterioasă" la copii.

Oamenii de ştiinţă israelieni care au realizat studiul au remarcat că au fost înregistrate leziuni hepatice la pacienţii adulţi cu infecţii severe cu coronavirus, iar copiii pot dezvolta sindromul inflamator multisistemic (MIS-C) ca urmare a COVID-19, care poate leza ficatul. Leziuni hepatice post-COVID-19 au fost raportate din ce în ce mai des şi în rândul adulţilor.

Noul studiu israelian a analizat cazurile a cinci pacienţi spitalizaţi anul trecut la Centrul Medical pentru Copii Schneider din cauza leziunilor hepatice. Toţi cei cinci fuseseră testaţi pozitiv pentru SARS-cov-2 înainte de prezentarea simptomelor.

Primul pacient, un sugar în vârstă de 3 luni, a fost spitalizat pentru insuficienţă hepatică acută la 21 de zile după ce a fost diagnosticat cu COVID-19. 11 zile mai târziu, acesta a fost supus unui transplant de ficat. Rezultatul testului bebeluşului a fost negativ la adenovirus, SARS-cov-2, virusul Epstein-Barr, citomegalovirus (CMV) şi virusul herpes simplex.

Al doilea pacient, în vârstă de 5 luni, a fost spitalizat cu febră, icter şi ficat mărit (hepatomegalie), iar starea sa s-a deteriorat, ceea ce a dus la necesitatea unui transplant de ficat. El a avut rezultat pozitiv atât la testul pentru adenovirus, cât şi pentru SARS-cov-2. După transplant, a fost testat pozitiv şi pentru CMV.

Al treilea pacient, un băiat de 8 ani, anterior sănătos, a avut rezultat pozitiv pentru noul coronavirus înainte de a suferi leziuni hepatice. La aproximativ 130 de zile de la diagnosticul de COVID-19, acesta a ajuns la spital cu dureri abdominale, vărsături şi icter. Nu s-a constatat că era infectat cu adenovirus.

Al patrulea pacient, un băiat de 8 ani, a început să aibă dureri abdominale, vărsături, diaree şi icter la aproximativ 90 de zile după ce a fost diagnosticat cu COVID-19. Nu s-a constatat că acesta era infectat cu adenovirus.

Al cincilea pacient, un băiat de 13 ani, anterior sănătos, a fost pozitiv la testul pentru SARS-cov-2 după ce a prezentat slăbiciune, diaree, icter şi dureri abdominale. La 53 de zile după ce a avut rezultat pozitiv, a ajuns la spital cu vărsături, dureri abdominale, icter, hepatomegalie şi leziuni hepatice. În timpul spitalizării sale, a fost nevoie să fie supus unui transplant de ficat. După operaţie, a fost testat pozitiv pentru CMV şi adenovirus.

Studiul notează că cei doi copii de 8 ani şi 13 ani au prezentat hepatită acută cu colestază (scăderea sau oprirea secreţiei fluxului biliar), pe când cei doi pacienţi sugari au prezentat insuficienţă hepatică acută.

Pacienţii analizaţi în studiul menţionat au avut o prezentare asimptomatică sau uşoară a COVID-19 înainte de apariţia problemelor hepatice, în vreme ce în rândul adulţilor, majoritatea pacienţilor care au avut probleme hepatice au fost internaţi în secţia de terapie intensivă pentru o perioadă mai mare în timp ce sufereau de forme grave de COVID-19.

Alte studii efectuate în întreaga lume au constatat, de asemenea, că unii pacienţi cu COVID-19 suferă de probleme hepatice la săptămâni sau chiar luni după ce au fost diagnosticaţi cu COVID-19.

Oamenii de ştiinţă au remarcat că, deşi multe dintre cazurile de hepatită acută misterioasă din întreaga lume au avut rezultat pozitiv la testul pentru adenovirus, este posibil ca acesta să nu fie cauza problemelor hepatice, deoarece adenovirusul provoacă de obicei hepatită severă la pacienţii imunocompromişi, iar aceşti pacienţi erau sănătoşi înainte de a se confrunta cu hepatita.

Cercetătorii au analizat mostre din ficatul pacienţilor pentru a vedea dacă există semne că adenovirusul a cauzat afectarea organului, dar nu au găsit niciun antigen care să indice adenovirusuri şi nici caracteristici care să sugereze o hepatită cauzată de un adenovirus. O serie de analize de ţesut hepatic din alte cazuri din lume nu au reuşit, de asemenea, să găsească niciun semn de afectare a ficatului cauzată de un adenovirus.

O serie de mecanisme posibile pot cauza leziuni hepatice în timpul bolii acute şi după recuperarea după COVID-19, inclusiv leziuni virale directe, leziuni cauzate de un răspuns imunitar aberant, restricţionarea fluxului sanguin (ischemie), creşterea coagulării sângelui (stare de hipercoagulabilitate) şi leziuni induse de medicamente.

Întrucât niciunul dintre pacienţii din studiu nu a avut forme severe de COVID-19, oamenii de ştiinţă au afirmat că acest lucru sugerează că leziunile hepatice ar fi putut fi cauzate de leziuni virale directe, cauzate prin intermediul receptorului ACE2 de care SARS-cov-2 se leagă şi intră în celulă.

Un alt mecanism posibil care ar fi putut cauza leziunile hepatice este dacă sistemul imunitar a reacţionat fie insuficient, fie excesiv la infecţie. Bolile autoimune şi autoinflamatorii, cum ar fi MIS-C, au fost raportate atât la copii, cât şi la adulţii tineri cu COVID-19 lung, ceea ce ar putea duce la afecţiuni hepatice.

Inflamaţia şi un răspuns imunitar neobişnuit ar fi putut, de asemenea, să afecteze sănătatea pacienţilor şi să ducă la îmbolnăvirea persoanelor predispuse. Cel de-al doilea pacient din studiu a avut un sindrom inflamator sistemic numit limfohistiocitoză hemofagocitară secundară (HLH), ceea ce ar putea susţine teoria potrivit căreia leziunile hepatice au fost cauzate de un mecanism imun mediat.

Oamenii de ştiinţă au concluzionat că cele mai probabile cauze ale hepatitei acute au fost fie o reacţie imunitară post-infecţie, cum ar fi MIS-C, fie un răspuns imunitar anormal la noul coronavirus care a pregătit organismul pentru alţi agenţi infecţioşi, cum ar fi adenovirusul.

Comunitatea mondială a sănătăţii continuă investigaţiile

La începutul lunii aprilie, Marea Britanie a raportat o creştere a numărului cazurilor de hepatită acută cu cauză inexplicabilă în rândul copiilor sănătoşi anterior. De atunci, aproximativ 700 de cazuri probabile de hepatită acută inexplicabilă au fost raportate din 34 de ţări, potrivit Alianţei Mondiale pentru Hepatită. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) evaluează riscul global cauzat de cazurile de "hepatită misterioasă" ca fiind moderat.

Dintre aceste cazuri, cel puţin 38 au necesitat transplanturi, iar zece pacienţi au murit. De când au fost raportate pentru prima dată cazurile, OMS şi Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA au emis ipoteza că un adenovirus ar putea fi cauza, deoarece s-a constatat că unii dintre pacienţii afectaţi erau, de asemenea, infectaţi cu un adenovirus. În Anglia, 68% dintre cazuri au fost testate pozitiv pentru adenovirus.

"În ceea ce priveşte cât de îngrijoraţi ar trebui să fim în legătură cu acest focar, este pentru prima dată când au fost observate atât de multe cazuri de hepatită acută severă. O parte din cazuri au dezvoltat insuficienţă hepatică, au necesitat transplant sau au dus la deces. Trebuie să fie luat în serios. Un pas important în acest moment este să înţelegem cauza sa.", a declarat Dr. Philippa Easterbrook, liderul tehnic al echipei de intervenţie de la sediul OMS, la Summitul Mondial al Hepatitei de săptămâna trecută.

Agenţia britanică de securitate sanitară (UKHSA) urmează să publice concluziile preliminare ale unui studiu epidemiologic privind cazurile de hepatită acută.

Un studiu realizat de cercetătorii de la KU Leuven a descoperit nouă cazuri de hepatită acută misterioasa în perioada septembrie 2021 - aprilie 2022, când în Belgia erau niveluri ridicate atât de adenovirus, cât şi de SARS-cov-2 în rândul populaţiei generale. Nu au fost găsite cazuri de hepatită acută inexplicabilă în intervalele de timp anterioare verificate de cercetători.

Cercetătorii de la KU Leuven au subliniat că observaţiile lor "nu confirmă sau exclud posibilitatea ca infecţiile cu adenovirus sau SARS-cov-2 să contribuie la creşterea numărului cazurilor de hepatită acută la copii". Aceştia au adăugat că, dacă unul sau ambele virusuri contribuie, atunci constatările lor arată că doar o mică minoritate de infecţii sunt susceptibile de a duce la hepatită severă, deoarece au existat doar câteva spitalizări din cauza hepatitei, în timp ce a existat o rată ridicată de transmitere comunitară a ambelor virusuri.