Corupţia, flagelul care macină Grecia
alte articole
(photos.com)
'Fakelaki', sau plicul pe care îl preferă grecii pentru a da mită, este un termen recurent în mediul afacerilor din această ţară. În asemenea măsură încât, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, companiile păstrează 0,2% din buget pentru acest tip de plăţi; şi 0,8% în cazul în care trebuie să participe la licitaţii publice. Cultura corupţiei ajută firmele care sunt dispuse să dea mită autorităţilor pentru a li se face concesii, notează miercuri ziarul El Periodico.
'Birocraţia este impresionantă în această ţară, la fel ca şi corupţia. Nu poţi face afaceri. Oriunde mergi trebuie să dai un plic pe sub masă funcţionarilor', se plânge un întreprinzător privat care nu vrea să-şi dea numele. 'Nu mă mir că străinii nu vor să investească aici', adaugă el. Restul sunt obligaţi să accepte acest dezavantaj concurenţial, sau să eludeze impozitele pentru a-şi menţine competitivitatea. Aceste firme sunt obligate până la urmă să dea mită pentru a evita inspecţiile', se arată într-un raport al Center for the Study of Democracy (CDS) din anul 2010.
În Grecia corupţia nu afectează doar elitele politice şi lumea afacerilor, este un fenomen transversal. Potrivit raportului din 2011 al Transparency International (TI), una din zece persoane chestionate a admis că a plătit un funcţionar sau o firmă privată pentru 'a grăbi procedurile' şi se estimează că anul trecut s-au plătit 554 milioane de euro sub formă de mită. Unii ajung chiar să se îmbogăţească de pe urma acestor plicuri. De exemplu, un funcţionar al unui tribunal din Atena a strâns o avere de 8 milioane de euro iar altor din serviciul forestier a pus deoparte un milion de euro.
Un caz aparte sunt spitalele, unde se înregistrează cel mai mare număr de cazuri de mită. Potrivit raportului TI, sumele oferite ca mită în sectorul sănătăţii variază de la 100 la 30.000 de euro pentru a reuşi să fii operat imediat sau pentru a ţi se face o analiză. Sunt unii care se plâng că trebuie să dea bani asistentelor pentru a le fi schimbat aşternutul la patul din spital. Yorgos Patulis, preşedintele Colegiului Medicilor din Atena, a încercat să minimalizeze fenomenul, spunând că este vorba de cazuri izolate şi că vina este a statului 'pentru că de-a lungul anilor nu a realizat controale adecvate'.
Ministerul Sănătăţii îi acuză totodată pe medici că primesc mită de la companiile farmaceutice pentru a le prescrie produsele sau că scriu reţete gratuite pentru medicamente care sunt revândute ilegal pe o piaţă estimată la între 50 şi 200 de milioane de euro anual în Grecia. Este şi motivul pentru care colegiul medicilor a primit cu furie anul acesta introducerea obligativităţii de a prescrie medicamente generice şi a unui sistem de supraveghere electronică a reţetelor. Dacă în spitale corupţia atinge dimensiuni patologice, pe culoarele finanţelor fenomenul este echivalat cu o schemă de fotbal de 4-4-2.
Este sistemul prin care sunt distribuite taxele contribuabililor, mai ales firmelor, dispuse să dea mită şi care primesc un 'discount' de 40%, 40% pentru inspectorul de la finanţe, iar restul de 20% intră în vistieria statului, după cum a admis recent Ministerul de Finanţe. Corupţia are un cost înalt pentru statul grec. Potrivit TI, în ultimii zece ani Grecia a pierdut 120 de miliarde de euro prin această evaziune a taxelor alimentată de dările de mită. 'Grecia se confruntă cu o criză a valorilor. Are legile necesare, dar face puţin pentru a fi respectate. Legile sunt încălcate, ceea ce este ilegal se legalizează, iar angajamentele internaţionale de combatere a corupţiei sunt ignorate', a denunţat preşedintele TI din Grecia, Kostas Bakuris.
Există însă motive de speranţă. Odată cu criza, numărul cazurilor de mită s-a redus considerabil faţă de anii anteriori în paralel cu o conştientizare a corupţiei: acum cetăţenii greci consideră că neeliberarea bonurilor sau a facturilor face parte din această corupţie, pe care înainte o neglijau. Iar denunţurile au luat amploare: nu există săptămână ca vreun funcţionar, om de afaceri sau politician, să nu fie anchetat pentru presupuse cazuri de corupţie.
'Birocraţia este impresionantă în această ţară, la fel ca şi corupţia. Nu poţi face afaceri. Oriunde mergi trebuie să dai un plic pe sub masă funcţionarilor', se plânge un întreprinzător privat care nu vrea să-şi dea numele. 'Nu mă mir că străinii nu vor să investească aici', adaugă el. Restul sunt obligaţi să accepte acest dezavantaj concurenţial, sau să eludeze impozitele pentru a-şi menţine competitivitatea. Aceste firme sunt obligate până la urmă să dea mită pentru a evita inspecţiile', se arată într-un raport al Center for the Study of Democracy (CDS) din anul 2010.
În Grecia corupţia nu afectează doar elitele politice şi lumea afacerilor, este un fenomen transversal. Potrivit raportului din 2011 al Transparency International (TI), una din zece persoane chestionate a admis că a plătit un funcţionar sau o firmă privată pentru 'a grăbi procedurile' şi se estimează că anul trecut s-au plătit 554 milioane de euro sub formă de mită. Unii ajung chiar să se îmbogăţească de pe urma acestor plicuri. De exemplu, un funcţionar al unui tribunal din Atena a strâns o avere de 8 milioane de euro iar altor din serviciul forestier a pus deoparte un milion de euro.
Un caz aparte sunt spitalele, unde se înregistrează cel mai mare număr de cazuri de mită. Potrivit raportului TI, sumele oferite ca mită în sectorul sănătăţii variază de la 100 la 30.000 de euro pentru a reuşi să fii operat imediat sau pentru a ţi se face o analiză. Sunt unii care se plâng că trebuie să dea bani asistentelor pentru a le fi schimbat aşternutul la patul din spital. Yorgos Patulis, preşedintele Colegiului Medicilor din Atena, a încercat să minimalizeze fenomenul, spunând că este vorba de cazuri izolate şi că vina este a statului 'pentru că de-a lungul anilor nu a realizat controale adecvate'.
Ministerul Sănătăţii îi acuză totodată pe medici că primesc mită de la companiile farmaceutice pentru a le prescrie produsele sau că scriu reţete gratuite pentru medicamente care sunt revândute ilegal pe o piaţă estimată la între 50 şi 200 de milioane de euro anual în Grecia. Este şi motivul pentru care colegiul medicilor a primit cu furie anul acesta introducerea obligativităţii de a prescrie medicamente generice şi a unui sistem de supraveghere electronică a reţetelor. Dacă în spitale corupţia atinge dimensiuni patologice, pe culoarele finanţelor fenomenul este echivalat cu o schemă de fotbal de 4-4-2.
Este sistemul prin care sunt distribuite taxele contribuabililor, mai ales firmelor, dispuse să dea mită şi care primesc un 'discount' de 40%, 40% pentru inspectorul de la finanţe, iar restul de 20% intră în vistieria statului, după cum a admis recent Ministerul de Finanţe. Corupţia are un cost înalt pentru statul grec. Potrivit TI, în ultimii zece ani Grecia a pierdut 120 de miliarde de euro prin această evaziune a taxelor alimentată de dările de mită. 'Grecia se confruntă cu o criză a valorilor. Are legile necesare, dar face puţin pentru a fi respectate. Legile sunt încălcate, ceea ce este ilegal se legalizează, iar angajamentele internaţionale de combatere a corupţiei sunt ignorate', a denunţat preşedintele TI din Grecia, Kostas Bakuris.
Există însă motive de speranţă. Odată cu criza, numărul cazurilor de mită s-a redus considerabil faţă de anii anteriori în paralel cu o conştientizare a corupţiei: acum cetăţenii greci consideră că neeliberarea bonurilor sau a facturilor face parte din această corupţie, pe care înainte o neglijau. Iar denunţurile au luat amploare: nu există săptămână ca vreun funcţionar, om de afaceri sau politician, să nu fie anchetat pentru presupuse cazuri de corupţie.
