UE îşi consolidează legăturile cu Armenia. Trimite experţi pentru a combate interferenţele ruseşti

UE trimite o echipă de experţi specializaţi în combaterea propagandei şi a interferenţelor ruseşti în Armenia, intensificându-şi sprijinul acordat fostei republici sovietice într-o perioadă politică tensionată.

Într-o succesiune de evenimente extrem de simbolică, liderii UE vor organiza marţi primul lor summit cu Armenia, după o reuniune paneuropeană a aproximativ 45 de lideri la summitul Comunităţii Politice Europene de la Erevan.

UE şi-a consolidat legăturile cu Armenia pe măsură ce influenţa Rusiei a scăzut de la invazia pe scară largă împotriva Ucrainei, care este considerată a fi deturnat atenţia Moscovei de la alte ţări pe care le consideră „vecinătatea apropiată”.

Marţi, prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian, şi liderii UE, Ursula von der Leyen şi Antonio Costa, sunt aşteptaţi să salute oficial conceptul unei misiuni a UE de combatere a interferenţelor străine în Armenia la summitul de la Erevan, unde vor discuta, de asemenea, despre energie, transporturi şi sprijin economic, raportează The Guardian.

UE înfiinţează o echipă de 20-30 de experţi civili pentru o misiune de doi ani cu sediul în Armenia, menită să îmbunătăţească răspunsul la atacurile cibernetice ruseşti, manipularea informaţiilor şi interferenţa, precum şi să combată fluxurile financiare ilicite. Misiunea, a cărei componenţă şi durată ar putea fi extinse, este de aşteptat să îşi înceapă activitatea după alegerile parlamentare din 7 iunie.

Separat, serviciul extern al UE a anunţat „o echipă hibridă de reacţie rapidă” cu obiectivul pe termen scurt de a combate interferenţa străină înainte de acele alegeri, care sunt considerate esenţiale pentru a determina dacă Armenia rămâne pe o traiectorie în general pro-occidentală.

Şefa politicii Externe a UE, Kaja Kallas, a declarat luna trecută: „Armenii se confruntă cu campanii masive de dezinformare şi atacuri cibernetice. Când armenii se vor prezenta la urne în iunie, numai ei ar trebui să aleagă viitorul ţării lor.”

Un înalt oficial al UE a descris summitul UE-Armenia drept „o etapă crucială în relaţia noastră” şi „un simbol al reorientării treptate, lente şi geografice a Armeniei către Occident”. UE încearcă să îmbunătăţească legăturile de transport şi tranziţia verde în Armenia şi a demarat discuţii care ar putea permite, în cele din urmă, armenilor să călătorească fără viză în blocul comunitar pentru şederi de scurtă durată.

Armenia a fost mult timp cel mai fidel aliat al Rusiei în Caucaz, dar deziluzia s-a instalat după ce Moscova nu a trimis ajutor militar în timpul războaielor din Nagorno-Karabakh din 2020 şi 2023. Revoluţia de catifea din 2018 din Armenia, care a pus accentul pe democraţie şi statul de drept, a pus, de asemenea, fosta republică sovietică pe o cale diferită de cea a Rusiei, care a alunecat tot mai adânc în autoritarism.

Chiar înainte de semnarea unui acord de pace cu Azerbaidjanul, Armenia încerca să se apropie de UE. În martie, în faţa Parlamentului European, Paşinian şi-a exprimat intenţia de a adopta standardele UE, iar parlamentul armean a adoptat anul trecut o lege prin care îşi declara intenţia de a solicita aderarea la UE.

Însă Armenia se află sub o presiune puternică din partea Rusiei, care rămâne un partener important în domeniul comerţului şi al securităţii şi care are o bază în oraşul Gyumri. Moscova a impus restricţii asupra vânzării apei minerale şi a coniacului armean importate, ceea ce aminteşte de încercări similare de a exercita presiune economică asupra vecinilor săi. Vladimir Putin l-a avertizat, de asemenea, pe Paşinian că aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin este în pericol dacă Armenia urmăreşte o integrare mai profundă cu Europa.

Săptămâna trecută, deputaţii europeni au îndemnat UE să depăşească simbolismul evenimentelor din Armenia. Într-o rezoluţie fără caracter obligatoriu, Parlamentul European a solicitat organizarea unei misiuni internaţionale solide de observare a alegerilor, securitate cibernetică pentru infrastructura electorală şi garanţii solide împotriva cumpărării de voturi.

Eurodeputata franceză de centru Nathalie Loiseau, care a participat la redactarea textului, a declarat: „Confruntată cu toţi cei care încearcă să exercite presiuni asupra alegătorilor armeni, ţara se îndreaptă către Uniunea Europeană pentru a o ajuta să organizeze alegeri libere şi corecte.”