Corlăţean: România şi Ungaria au construit în 10 ani o relaţie solidă şi pragmatică
alte articole
Ministrul de externe, Titus Corlăţean, consideră că România şi Ungaria au construit în 10 ani o relaţie solidă şi pragmatică, declaraţia fiind făcută cu prilejul aniversării a 10 ani de la semnarea „Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar Europa secolului XXI”.
Ministerul Afacerilor Externe salută joi aniversarea a 10 ani de la semnarea „Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI”. Obiectivul fundamental al Declaraţiei, anume „dezvoltarea calitativă a cooperării, în conformitate cu cerinţele secolului XXI”, a fost elementul centralizator al tuturor demersurilor noastre comune, menite să ne ajute să răspundem adecvat, împreună, provocărilor contextului european şi internaţional din ultimul deceniu.
„Parteneriatul Strategic dintre România şi Ungaria a conferit substanţă dialogului nostru bilateral, punându-şi amprenta asupra tuturor palierelor de colaborare. Pe parcursul acestor 10 ani am reuşit să construim o relaţie solidă, pragmatică, bazată pe dialog şi conlucrare. Îmi exprim încrederea că, şi în perioada următoare, parteneriatul româno-ungar şi relaţiile de bună vecinătate vor cunoaşte un ritm susţinut de dezvoltare, având la bază principii precum respectul şi încrederea reciprocă, în beneficiul cetăţenilor noştri şi al regiunii din care facem parte. În acelaşi timp, vom continua buna coordonare cu partea ungară la nivel european şi euro-atlantic”, a declarat cu această ocazie ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean.
Istoria comună, inclusiv după 1990, nu a fost lipsită de încercări. Acestea nu ne-au îndepărtat, ci - depăşindu-le - ne-au adus mai aproape, ne-au determinat să înţelegem că dialogul sincer şi deschiderea reală sunt unicele mijloace pentru asigurarea stabilităţii şi bunăstării celor două popoare vecine. Am parcurs după 1990, împreună, multe momente importante, emblematice, ale reconcilierii româno – ungare şi ale construcţiei unei relaţii moderne, îndreptate spre un viitor comun: semnarea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate din 1996, depăşirea prin înţelegere consensuală a problematicii legii Statutului; şi nu în ultimul rând semnarea, în anul 2002, de către premierii celor două state, a Declaraţiei Comune privind parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI, potrivit unui comunicat al MAE.
Parteneriatul Strategic dintre România şi Ungaria reprezintă dezvoltarea naturală a relaţiei de bună vecinătate şi de cooperare între cele două state. Parteneriatul Strategic a contribuit atât la dezvoltarea relaţiilor în plan bilateral, cât şi la valorificarea apartenenţei comune a celor două state la structurile europene şi euroatlantice şi la comunitatea de valori pe care acestea le reprezintă.
Ungaria este primul stat cu care România a creat mecanismul şedinţelor comune de guvern, un instrument util care a contribuit la aprofundarea cooperării sectoriale în toate domeniile de interes comun. În cadrul celor patru şedinţe comune ale guvernelor român şi ungar, desfăşurate până în prezent, au fost lansate numeroase proiecte în domenii precum: infrastructură, transporturi, comunicaţii, agricultură, energie, cultură, educaţie, afaceri interne etc.
Proiectele iniţiate şi derulate prin intermediul Programelor de Cooperare Transfrontalieră au conferit relaţiilor noastre un dinamism aparte, cu efect benefic asupra întregii regiuni. Schimburile comerciale între România şi Ungaria au crescut de peste şapte ori din anul 2002, Ungaria situându-se la sfârşitul anului 2011, pe locul 3 în ceea ce priveşte volumul total al schimburilor comerciale. Dovadă a relaţiilor speciale dintre cele două ţări este şi numărul mare de societăţi comerciale cu capital unguresc în România (peste 11.500), şi cele cu capital românesc din Ungaria (peste 6.000). În vederea stimulării relaţiilor economice dintre cele două ţări a fost creată Comisia Mixtă Interguvernamentală de cooperare economică, cu scopul de a valorifica întregul potenţial reprezentat de acest palier.
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, cele două state participă activ la procesul construcţiei europene prin promovarea unei viziuni novatoare, care să reflecte perspectiva politică a noilor state membre. Apartenenţa la UE a reliefat, o dată în plus, necesitatea unei cât mai strânse coordonări pentru impunerea pe agenda UE a problemelor specifice cu care se confruntă ţările din regiune. Astfel, România a sprijinit obiectivele stabilite de Ungaria în perioada exercitării Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2011, considerat anul Europei Centrale şi de Est. Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Strategia-cadru a UE pentru incluziunea roma reprezintă doar două dintre proiectele adoptate în această perioadă, cu un impact semnificativ asupra întregii regiuni.
În prezent, România şi Ungaria continuă să îşi coordoneze eforturile în vederea promovării intereselor similare pe tematici de actualitate ale agendei europene, precum Cadrul Financiar Multianual al UE 2014-2020, consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, consolidarea pieţei interne, incluziunea populaţiei roma, securitatea energetică, Vecinătatea Estică, şi politica de extindere a UE.
Asigurarea unui climat de securitate, atât la nivel regional, cât şi internaţional, reprezintă o altă arie importantă de cooperare în cadrul Parteneriatului Strategic şi o prioritate a politicii noastre externe. În această perioadă, România şi Ungaria au devenit state membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi şi-au adus contribuţia în cadrul procesului de adaptare a capacităţilor şi structurilor NATO la noul context de securitate.
Cooperarea bilaterală şi în cadrul formatelor regionale, europene şi euro-atlantice este întregită de legăturile strânse între cele două state determinate şi de prezenţa minorităţii române în Ungaria, respectiv a celei ungare din România. Cele două state rămân ferm angajate în păstrarea şi prezervarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale, de o manieră constructivă şi pragmatică. Contribuţia minorităţii maghiare din România la asigurarea stabilităţii şi dezvoltării societăţii româneşti, pe fundalul creării progresive în România a unui veritabil model european de gestionare a raporturilor majoritate – minoritate, la standardele europene cele mai ridicate, este evidentă.
MAE speră că vor fi făcute progrese în continuare, inclusiv prin intermediul Comitetului bilateral privind minorităţile naţionale, pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a minorităţii române din Ungaria.
„Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI” a fost semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.
În baza acestui document, cele două guverne s-au angajat să dezvolte relaţiile bilaterale româno-ungare şi să coopereze la nivel multilateral, pentru promovarea intereselor naţionale. Declaraţia menţionează mai multe domenii de cooperare: politică externă, domeniul militar, domeniul economic, transporturi, energie, comunicaţii, dezvoltare regională, mediu, promovarea bunăstării persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale.
